„Corpul de idei pe care e construită poetica Jocului secund admite multe legături cu acea parte a matematicilor frecventate de Dan Barbilian în intervalul 1928-1935. Astfel, cele două aspecte nu pot fi separate, ci trebuie gândite împreună. Nu doar că aparțin unor domenii diferite ale creativității umane, dar conțin și idei de profunzime și de o mare dificultate, iar sarcina pe care ne-o asumăm aici e de a aduce lumină asupra conexiunii ce reunește acest câmp de idei. Miza discuției e că abia ținând seama de această dualitate a construcției literare din Joc secund putem înțelege poetica celui mai interesant dintre autorii modernismului românesc, un caz unic și greu repetabil în istoria literaturii. Interpretarea pe care o propunem e motivată de o serie de explicații pe care Barbilian singur le-a dat. Să reamintim acest fragment scris de Barbilian în 1940: «Personal mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși. Specializării strâmte ori tehnicității opace, de dinainte de Erlangen, se substituie un eclectism luminat».” (Bogdan Suceavă)
Bogdan Suceavă este primul autor român care a primit Premiul Pólya (2020) al Mathematical Association of America, pentru o lucrare cu un titlu inspirat din opera lui Dan Barbilian: Un iluminism eclectic. Aplicații ale geometriei afine, scrisă împreună cu A. Glesser, M. Rathbun și I.M. Serrano
Bogdan Suceavă studied mathematics at the University of Bucharest and Michigan State University. Since 2002, he lives in California. He is the author of several novels: "Coming from an Off Key Time" (2004), "Miruna, A Tale" (2007), "Vincent the Immortal" (2008), and "The Night Someone Died for You" (2010), all of them written originally in Romanian. His collected short stories are published in 2013 under the title "Can One Hear the Shape of a Drum?"/"Să auzi forma unei tobe". "Memoirs from the Ideal Library" (2013) describe his autobiographical experience of studying geometry from elementary to graduate level; the chapters of the book correspond to various historical episodes in the development of modern geometry and their importance for the author's personal views.
Un volum proaspăt pentru cititorii și receptarea critică a lui Ion Barbu. Bogdan Suceavă, scriitor cunoscut, dar și matematician apreciat, reușește să îmbine în mod eficient cele două perspective și să ofere pentru prima dată o linie de abordare a poeticii din „Joc secund” prin prisma ideilor matematice care-l bântuiau pe Dan Barbilian în acei ani. Influențele și obsesiile creatoare din geometrie par să aibă un echivalent poetic în opera sa, iar intuițiile și demonstrațiile lui Bogdan Suceavă nu lasă loc de îndoială. Recomand.
Încercarea de a explica poezia lui Dan Barbilian prin ideile lui matematice e interesantă dar greu se demonstrat definitiv. Partea se istorie a ideilor matematice e mult mai interesantă decât analiza (minimă de altfel) a poeziilor lui Ion Barbu. Sunt ignorate polemicile vremii și abia amintite articolele scrise în sprijinul legiunii. De ce n-am crede că unele din ideile extremiste au influențat de asemenea poezia sa? A restrânge toată analiza în spațiul septic al matematicii face tot demersul limitat. Mult mai interesantă ar fi fost o carte despre ideile moderniste în geometrie, cu eventuale trimiteri la Ion Barbu.
O lectură greoaie -- și nu din punctul de vedere al detaliilor tehnice. Sînt matematician, dar nu pretind că înțeleg sau măcar cunosc detaliile lucrărilor matematice ale lui Barbilian. Am spus asta doar pentru a puncta că nu m-au speriat termenii abstracți sau explicațiile tehnice pe care autorul le dă.
Totuși, succesiunea ideilor și a argumentelor, precum și formulările în sine mi s-au părut dificile și chiar inoportune pe alocuri. Autorul afirmă că lucrarea este o monografie și, aș adăuga, una cu pretenții academice. De aceea, formatul (A5?) îi este un deserviciu, iar conținutul cred că ar fi meritat ceva mai bine organizat. Mi-a fost greu să urmăresc fluxul ideilor, în afară de insistențele (justificate) asupra invarianților și grupurilor de transformări.
În orice caz, o parte din lucrările menționate la bibliografie le-am adăugat pe lista de lecturi, în frunte cu volumul lui Basarab Nicolescu, "Ion Barbu - Cosmologia jocului secund" și cel al lui Tudor Vianu.
În concluzie, lucrarea este bună pentru a-ți da de gîndit, a te trimite la bibliografie, dar lectura ei în sine cere un efort ce ar fi putut fi ușurat.