Romanul pare, intradevar, cel mai "policier" din toata seria Melania, cu mai multe scene de interogatoriu, unele cu limbaj mai ... "spumos", chiar unele surprize, de altfel caracteristice scriitoarei, si temei.
Nu reusesc, insa, sa inteleg titlul ... de ce toaletsa "a la Liz Taylor" ? Mai repede as fi zis, avand in vedere finalul, "o toaleta cubista" LOL
Am intalnit mai multe lucruri care m-au pus pe ganduri: pe de o parte stiu ca romanul a fost publica pentru prima data in 1992, si unele mentiuni din carte par sa duca la gandul ca actiunea chiar se petrece la inceputul anilor 90, ba chiar este o mentiune despre "democratia originala" care aproape m-a convins de acest lucru.
Pe de alta parte, altele dovedesc contrariul: la sf. cap 39, biletul, pretins de sinucigas, al lui Cernat, este semnat 22 dec.198... deci actiune este undeva prin 1988-1989;
altundeva cineva mentioneaza ca asculta la radio emisiunea "Cum vorbim" a lui Alexandru Graur (iar acesta a murit in 1988, deci...)
Mai multe astfel de aparent inadvertente care ma duc cu gandul ca scriitoare avea manuscrisul gatsa prin 1988, dar la tipar a ajuns abia in 1992; si cu ocazia asta a mai modificat pe alocuri textul manuscrisului;
chiar limbajul anchetatorilor de multe ori imi sugereaza asta - in romanele anterioare colonelul Ionas nu obisnuia sa-l apeleze pe maiorul Cristea cu "iubitule", si sigur nu in sensul homosexual, ci asa, cu ironie.
Am senzatia ca, la sfarsit, a ramas un soi de mica portita pentru o eventuala continuare cu seria Melania, desi ultimele cuvitne ale maiorului erau "adio, Melania", spuse la un pahar de ceva intr-un birt.