What do you think?
Rate this book
Răscoala
Roman cinematografic, roman al gloatei, cum îl numea George Călinescu, este unul dintre capodoperele literaturii române interbelice. Evident, autorul s-a inspirat dintr-un eveniment real, răscoala țăranilor din 1907.
Volumul întâi, Se mișcă țara! prezintă toate etapele premergătoare și acumulările de energie populară, în timp ce al doilea volum, Focurile descrie chiar momentele desfășurării răscoalei țărănești. Titlurile capitolelor au valoare simbolică: Răsăritul, Pământurile, Flămânzii. Autorul surprinde foarte exact ceea ce psihologul francez Gustave le Bon numea la psyhologie de la foule(psihologia mulțimii).
Volumul întâi, Se mișcă țara! prezintă toate etapele premergătoare și acumulările de energie populară, în timp ce al doilea volum, Focurile descrie chiar momentele desfășurării răscoalei țărănești. Titlurile capitolelor au valoare simbolică: Răsăritul, Pământurile, Flămânzii. Autorul surprinde foarte exact ceea ce psihologul francez Gustave le Bon numea la psyhologie de la foule(psihologia mulțimii).
485 pages, Paperback
First published July 10, 1932
44 people are currently reading
1070 people want to read
About the author
Liviu Rebreanu
72 books322 followersLiviu Rebreanu was a Romanian novelist, playwright, short story writer, and journalist.
Born in Târlişua (currently Bistriţa-Năsăud County), Transylvania, then part of Austria-Hungary, he was the second of thirteen children born to Vasile Rebreanu, a schoolteacher, and Ludovica Diuganu, descendants of peasants. His father had been a classmate of George Coşbuc's and was an amateur folklorist. Liviu Rebreanu went to primary school in Maieru (where he was taught by his father), and then in Năsăud and Bistriţa, to military school at Sopron and then to the military academy in Budapest. He worked as an officer in Gyula but resigned in 1908, and in 1909 illegally crossed the Transylvanian Alps into Romania, and lived in Bucharest.
He joined several literary circles, and worked as a journalist for Ordinea, then for Falanga literară şi artistică. At the request of the Austro-Hungarian government, he was arrested and extradited in 1910. Rebreanu was incarcerated in Gyula, being freed in August; he returned to Bucharest. In 1911-1912 he was secretary for the National Theater in Craiova, where he worked under the direction of short story writer Emil Gârleanu. He got married to actress Fanny Rădulescu.
His first published in 1912 with a volume of novellas gathered under the title Frământări ("Troublings"). During World War I Rebreanu was a reporter for Adevărul, and he continued publishing short stories: Golanii ("The Hooligans") and Mărturisire (Confession) in 1916 and Răfuială ("Resentfullness") in 1919. After the war, he became an important collaborator at the literary society Sburătorul led by the literary critic Eugen Lovinescu.
In 1920 Rebreanu published his novel Ion, the first modern Romanian novel, in which he depicted the struggles over land ownership in rural Transylvania. For Ion, Rebreanu received a Romanian Academy award - he became a full member of the institution in 1939. Between 1928 and 1930 he was chairman of the National Theatre of Bucharest, and from 1940 to 1944 he was President of the Romanian Writers' Society.
In 1944, aged 59, he was diagnosed with throat cancer. Rebreanu shot himself in the mouth, in his country house in Valea Mare, Argeş County
Born in Târlişua (currently Bistriţa-Năsăud County), Transylvania, then part of Austria-Hungary, he was the second of thirteen children born to Vasile Rebreanu, a schoolteacher, and Ludovica Diuganu, descendants of peasants. His father had been a classmate of George Coşbuc's and was an amateur folklorist. Liviu Rebreanu went to primary school in Maieru (where he was taught by his father), and then in Năsăud and Bistriţa, to military school at Sopron and then to the military academy in Budapest. He worked as an officer in Gyula but resigned in 1908, and in 1909 illegally crossed the Transylvanian Alps into Romania, and lived in Bucharest.
He joined several literary circles, and worked as a journalist for Ordinea, then for Falanga literară şi artistică. At the request of the Austro-Hungarian government, he was arrested and extradited in 1910. Rebreanu was incarcerated in Gyula, being freed in August; he returned to Bucharest. In 1911-1912 he was secretary for the National Theater in Craiova, where he worked under the direction of short story writer Emil Gârleanu. He got married to actress Fanny Rădulescu.
His first published in 1912 with a volume of novellas gathered under the title Frământări ("Troublings"). During World War I Rebreanu was a reporter for Adevărul, and he continued publishing short stories: Golanii ("The Hooligans") and Mărturisire (Confession) in 1916 and Răfuială ("Resentfullness") in 1919. After the war, he became an important collaborator at the literary society Sburătorul led by the literary critic Eugen Lovinescu.
In 1920 Rebreanu published his novel Ion, the first modern Romanian novel, in which he depicted the struggles over land ownership in rural Transylvania. For Ion, Rebreanu received a Romanian Academy award - he became a full member of the institution in 1939. Between 1928 and 1930 he was chairman of the National Theatre of Bucharest, and from 1940 to 1944 he was President of the Romanian Writers' Society.
In 1944, aged 59, he was diagnosed with throat cancer. Rebreanu shot himself in the mouth, in his country house in Valea Mare, Argeş County
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 48 reviews
January 23, 2023
Majoritatea au citit această carte încă de pe băncile școlii, însă nu a fost și cazul meu. Am ajuns acum la ea și cum se zice, mai bine mai târziu, decât niciodată. Bazată pe revoluția țăranilor din 1907, romanul lui Rebreanu este o adevărată bijuterie literară. Probabil dacă lecturam cartea în anii de școala, nu o percepeam la fel cum am perceput-o acum.
Pe de-o parte îi avem pe boierii proprietari de pământuri, care au moștenit statutul lor și deci pentru mulți dintre ei pâmântul lor este sensul existenței lor. Ei sunt legați de pământ printr-un trecut de greutăți și mândrie. Și drept urmare îi consideră pe țărani doar ca forță de muncă și deci oameni care trebuie să stea doar cu capul plecat și să fie mulțumiți cu condițiilor lor.
Și de cealaltă parte îi avem pe țăranii care muncesc la boieri, lucrează aceste pământuri și care trăiesc la limita existenței, cu copiii murindu-le de foame. Ei consideră că pe drept pământul boierilor li se cuvin lor, țăranilor, că doar ei le muncesc.
“Învoiala, chiar cinstită, impune țăranului să dea jumătate din rodul muncii lui proprietarului. Muncind cât muncește azi, dar pe pământul lui, omul ar avea un trai de două ori mai bun. În realitate însă, trei sferturi din truda săracilor merge să întrețină huzureala celor ce stăpânesc pământurile.”
Și între ei îi avem și pe arendașii care deși nu stăpânesc pământuri, sunt responsabili de acele loturi ale boierilor care locuiesc la oraș. Și care la fel nu s-ar da în vânt după niște parcele de pământ, dacă s-ar ivi ocazia.
Și ocazia pare să se ivească atunci când o boieroaică pe nume Nadina, se zvonește că și-ar vinde pământurile. Agitația și forfota care se trezește în jurul acestui subiect vor da naștere chiar la o răscoală.
Un pic din contextul istoric.
“În acea perioadă, în teritoriile românești (ale României până în 1918: Țara Românească și Moldova) țăranii dețineau pământul în comun și acesta nu putea fi înstrăinat, iobăgia era absentă și taxele percepute de domnitori de la țărani erau destul de mici, majoritatea fondurilor provenind din taxele vamale de tranzit sau import-export. Invazia și cucerirea principatelor de către turcii otomani va duce la schimbarea radicală, în sensul rău, a situației pre-existente: în căutare de fonduri pentru plata tributului, clasa boierească va introduce birul și iobăgia (servitutea, statutul de șerb).”
Nu vă zic care a fost deznodământul răscoalei din 1907, deoarece cei care au citit cartea îl cunosc, iar pentru ceilalți ar fi un spoiler.
“Răscoala” de Liviu Rebreanu
Pe de-o parte îi avem pe boierii proprietari de pământuri, care au moștenit statutul lor și deci pentru mulți dintre ei pâmântul lor este sensul existenței lor. Ei sunt legați de pământ printr-un trecut de greutăți și mândrie. Și drept urmare îi consideră pe țărani doar ca forță de muncă și deci oameni care trebuie să stea doar cu capul plecat și să fie mulțumiți cu condițiilor lor.
Și de cealaltă parte îi avem pe țăranii care muncesc la boieri, lucrează aceste pământuri și care trăiesc la limita existenței, cu copiii murindu-le de foame. Ei consideră că pe drept pământul boierilor li se cuvin lor, țăranilor, că doar ei le muncesc.
“Învoiala, chiar cinstită, impune țăranului să dea jumătate din rodul muncii lui proprietarului. Muncind cât muncește azi, dar pe pământul lui, omul ar avea un trai de două ori mai bun. În realitate însă, trei sferturi din truda săracilor merge să întrețină huzureala celor ce stăpânesc pământurile.”
Și între ei îi avem și pe arendașii care deși nu stăpânesc pământuri, sunt responsabili de acele loturi ale boierilor care locuiesc la oraș. Și care la fel nu s-ar da în vânt după niște parcele de pământ, dacă s-ar ivi ocazia.
Și ocazia pare să se ivească atunci când o boieroaică pe nume Nadina, se zvonește că și-ar vinde pământurile. Agitația și forfota care se trezește în jurul acestui subiect vor da naștere chiar la o răscoală.
Un pic din contextul istoric.
“În acea perioadă, în teritoriile românești (ale României până în 1918: Țara Românească și Moldova) țăranii dețineau pământul în comun și acesta nu putea fi înstrăinat, iobăgia era absentă și taxele percepute de domnitori de la țărani erau destul de mici, majoritatea fondurilor provenind din taxele vamale de tranzit sau import-export. Invazia și cucerirea principatelor de către turcii otomani va duce la schimbarea radicală, în sensul rău, a situației pre-existente: în căutare de fonduri pentru plata tributului, clasa boierească va introduce birul și iobăgia (servitutea, statutul de șerb).”
Nu vă zic care a fost deznodământul răscoalei din 1907, deoarece cei care au citit cartea îl cunosc, iar pentru ceilalți ar fi un spoiler.
“Răscoala” de Liviu Rebreanu
March 26, 2021
Romen köylüsünün hüzünlü toprak mücadelesi.
January 18, 2022
Nici de data aceasta Liviu Rebreanu nu m-a dezamăgit.
Cartea ne prezintă drama țăranilor din România, la începutul sec. XX , care duceau o viață foarte grea. Aceștia chiar în preajma sărbătorilor de iarnă nu aveau lemne pentru a se încălzi și nici mălai pentru mămăligă. Dorința lor este ca fiecare să aibă bucățica lui de pământ, ca să nu mai fie nevoiți să muncească pentru boieri. Scânteia răscoalei se aprinde brusc. Țăranii înarmați cu coase, topoare, aprind conace, sparg hambare și îi pedepsesc pe cei ce i-au oprimat . De un realism extrem de dur sunt capitolele în care țăranii sunt pedepsiți pentru că s-au răsculat și pentru că au creat haos în țară .
,, Țăranii, când s-au răsculat și au săvârșit nelegiuirile, au riscat, în fiecare moment, să întâlnească forța statului, armata, sau poliția, sau jandarmii, care să-i pedepsească. Dumneavoastră, în loc să le aplicați rigorile legilor, batjocoriți și schingiuiți pe niște oameni încătușați și fără posibilitate de apărare, pentru că știți că nu veți întâlni pe nimeni care să vă pedepsească."
Tristă e soarta țăranilor, dar și mai trist e faptul că ,,Cât s-au zbătut ei să aibă pământ și iată că pământul i-a cules pe toți!...Și când te gândești că toate străduințele noastre tot aici sunt sortite să sfârșească!"
Cartea ne prezintă drama țăranilor din România, la începutul sec. XX , care duceau o viață foarte grea. Aceștia chiar în preajma sărbătorilor de iarnă nu aveau lemne pentru a se încălzi și nici mălai pentru mămăligă. Dorința lor este ca fiecare să aibă bucățica lui de pământ, ca să nu mai fie nevoiți să muncească pentru boieri. Scânteia răscoalei se aprinde brusc. Țăranii înarmați cu coase, topoare, aprind conace, sparg hambare și îi pedepsesc pe cei ce i-au oprimat . De un realism extrem de dur sunt capitolele în care țăranii sunt pedepsiți pentru că s-au răsculat și pentru că au creat haos în țară .
,, Țăranii, când s-au răsculat și au săvârșit nelegiuirile, au riscat, în fiecare moment, să întâlnească forța statului, armata, sau poliția, sau jandarmii, care să-i pedepsească. Dumneavoastră, în loc să le aplicați rigorile legilor, batjocoriți și schingiuiți pe niște oameni încătușați și fără posibilitate de apărare, pentru că știți că nu veți întâlni pe nimeni care să vă pedepsească."
Tristă e soarta țăranilor, dar și mai trist e faptul că ,,Cât s-au zbătut ei să aibă pământ și iată că pământul i-a cules pe toți!...Și când te gândești că toate străduințele noastre tot aici sunt sortite să sfârșească!"
October 10, 2018
3.5
“Tocmai sinceritatea si exaltarea fac periculosi pe oamenii cu o cultura insuficienta ! raspunse Iuga. De aceea si Dragos nu mai traieste in realitate si se crede tinta tuturor persecutiilor. Astfel de oameni starnesc fara voia lor multe nenorociri...”
“Tocmai sinceritatea si exaltarea fac periculosi pe oamenii cu o cultura insuficienta ! raspunse Iuga. De aceea si Dragos nu mai traieste in realitate si se crede tinta tuturor persecutiilor. Astfel de oameni starnesc fara voia lor multe nenorociri...”
March 9, 2021
Această opera mi-a plăcut surprinzător de mult. Nu ne puteam lipsi de sfârșitul dramatic al lui Rebreanu, dar și acela a avut valoare. Și uitasem cât de mult îmi place cum scrie. Mi-a plăcut și Ion, la vremea lui, însă Răscoala are un context socio-politic mult mai bine definit și mai precis din punct de vedere istoric. În Ion nu se va putea reflecta niciodată țăranimea atât de bine precum aici.
November 13, 2019
Cărțile lui Rebreanu ar trebui recitite des.
August 31, 2014
Mi se pare că Zaharia Stancu a reușit să surprindă mai bine răscoala (din perspectiva țăranilor și a suferințelor acestora) într-un capitol din romanul "Desculț" decât a reușit să o facă Liviu Rebreanu aici.
August 8, 2025
n-am mai plâns de mult timp la o carte, dar cartea asta....😭
August 12, 2013
mi-a placut partea cu rascoala proriu zisa, adica foarte putine pagini
March 13, 2016
Un roman istoric, bine conturat și foarte frumos.
August 27, 2020
Ar trebui citita macar o data in viata. M-a impresionat cu adevarat.
August 24, 2022
mi-a fost foarte greu s-o termin
January 19, 2025
E așa o bucurie să îl redescopăr pe Rebreanu…
“Orizontul vopsit de flacările pământești se împurpura tot mai mânios până ce se ridică greoi globul soarelui, un cap scăldat în sânge proaspăt. Atunci, lumina vâlvătaiei începu să pălească înăbușită de lumina zilei, scufundându-se parcă în zidul de foc ce tivea marginile cerului. Apoi, cu cât văzduhul se limpezea, cu atât deasupra răsăritului se îngrămădeau trâmbele negre de fum care se încolăceau și se frângeau ca niște brațe arse înălțate spre Dumnezeu.”
“Cât s-au zbătut ei să aibă pământ și iată că pământul i-a cules pe toți!"
“Mii de morminte proaspete semnalează că ordinea cea mai perfectă domnește iarăși în România!”
“Orizontul vopsit de flacările pământești se împurpura tot mai mânios până ce se ridică greoi globul soarelui, un cap scăldat în sânge proaspăt. Atunci, lumina vâlvătaiei începu să pălească înăbușită de lumina zilei, scufundându-se parcă în zidul de foc ce tivea marginile cerului. Apoi, cu cât văzduhul se limpezea, cu atât deasupra răsăritului se îngrămădeau trâmbele negre de fum care se încolăceau și se frângeau ca niște brațe arse înălțate spre Dumnezeu.”
“Cât s-au zbătut ei să aibă pământ și iată că pământul i-a cules pe toți!"
“Mii de morminte proaspete semnalează că ordinea cea mai perfectă domnește iarăși în România!”
July 15, 2020
Inchide ochii si paseste in Bucurestiul anilor 1900, lasa-te purtat pe strazile capitalei ce "râde vesela în podoaba steagurilor tricolore ce fâlfâiau pe clădirile principale".
Genul de roman care te tine cu cartea in mana, cu personaje bine creionate si cu puternice incarcaturi psihologice precum multiple scene de viol, crime violente, vandalism, chiar si o castrare, urmate de momentul socotelii pentru faptele savarsite, in stilul lui Rebreanu.
"Trebuie să ai răbdare multă, că nici pe acolo nu zboară pui fripţi şi plăcinte calde, omul să nu despereze, ci să lupte cu toate piedicile până ce izbândeşte."
Genul de roman care te tine cu cartea in mana, cu personaje bine creionate si cu puternice incarcaturi psihologice precum multiple scene de viol, crime violente, vandalism, chiar si o castrare, urmate de momentul socotelii pentru faptele savarsite, in stilul lui Rebreanu.
"Trebuie să ai răbdare multă, că nici pe acolo nu zboară pui fripţi şi plăcinte calde, omul să nu despereze, ci să lupte cu toate piedicile până ce izbândeşte."
October 6, 2025
O carte superba ce descrie un episod oarecum ignorat in cartile de istorie si anume Rascoala Taranilor din 1907, innabusita cu armata , gloante si tunuri povestita cumva prin ochii tanarului ardelean abia sosit in Bucuresti sa isi gaseasca un rol in viata - Titu Herdelea - protagonistul din romanul Ion , Titu reprezentandu-l chiar pe autor.
Este deosebit de interesanta descrierea Bucurestilor in perioada antebelica, decadenta societatii, boierii , bancherii , targovetii dedandu-se la desfrau, placeri luxuriante in timp ce "talpa tarii" , taranii romani desi liberi, traiau fara pamant, muncind tot anul pe mosiile boierilor si neputand sa isi acopere datoriile si deseori pierzand membri ai familiei de foame.
Cartea este un foc mocnit pe aproape toata durata ei pana in ultima suta de pagini cand taranii , pun mainile pe furci, incendiaza conacele boierilor , se dau la "pradaciuni" si in final la siluiri si omoruri.
Finalul este similar nuvelelor lui Slavici, cei ce omoara si pacatuiesc vor fi la randul lor aspuri pedepsiti de bratul legii, in cazul de fata armata care pune tunurile pe satele razvratite si lasa mii de morti pe cuprinsul Romaniei.
Interesant este si modul cum rascoala incepe in Bucovina si nu este bagata in seama , pana cand ajunge ca un foc pana in sudul munteniei , Teleorman
Demagogia romaneasca este la ea acasa, opozitia incurajeaza taranii sa se revolte, ca apoi cand guvernul cade si preia puterea sa trimita armata sa restabileasca ordinea.
Un roman deosebit de interesant ce acoperq o perioada in istoria Romaniei nu foarte documentata !
Este deosebit de interesanta descrierea Bucurestilor in perioada antebelica, decadenta societatii, boierii , bancherii , targovetii dedandu-se la desfrau, placeri luxuriante in timp ce "talpa tarii" , taranii romani desi liberi, traiau fara pamant, muncind tot anul pe mosiile boierilor si neputand sa isi acopere datoriile si deseori pierzand membri ai familiei de foame.
Cartea este un foc mocnit pe aproape toata durata ei pana in ultima suta de pagini cand taranii , pun mainile pe furci, incendiaza conacele boierilor , se dau la "pradaciuni" si in final la siluiri si omoruri.
Finalul este similar nuvelelor lui Slavici, cei ce omoara si pacatuiesc vor fi la randul lor aspuri pedepsiti de bratul legii, in cazul de fata armata care pune tunurile pe satele razvratite si lasa mii de morti pe cuprinsul Romaniei.
Interesant este si modul cum rascoala incepe in Bucovina si nu este bagata in seama , pana cand ajunge ca un foc pana in sudul munteniei , Teleorman
Demagogia romaneasca este la ea acasa, opozitia incurajeaza taranii sa se revolte, ca apoi cand guvernul cade si preia puterea sa trimita armata sa restabileasca ordinea.
Un roman deosebit de interesant ce acoperq o perioada in istoria Romaniei nu foarte documentata !
This entire review has been hidden because of spoilers.
April 15, 2023
slayed
September 23, 2021
― Dumneavoastră nu cunoaşteţi ţăranul român, dacă vorbiţi aşa! Ori îl cunoaşteţi din cărţi şi din discursuri, şi atunci e mai trist, fiindcă vi-l închipuiţi martir, când în realitate e numai rău, şi prost, şi leneş!
Ilie Rogojinaru sfârşi, gâfâind de convingere. Îşi şterse chelia sfătoasă cu o batistă mare tărcată şi îşi smuci mustaţa groasă, pleoştită, din care câteva fire i se încurcaseră, supărându-l, în colţurile gurii. Era arendaşul moşiei Olena-Dolj. Slăninos şi burtos, cu gât de taur şi capul rotund, avea nişte ochi căprui săltăreţi şi o figură jovială, parcă pornită mereu numai spre bucurii.
Se uită la tovarăşii de compartiment, văzu că nu i-a convins şi continuă să gâfâie mai tare. Atunci Simion Modreanu, director în Ministerul de Interne, îmbrăcat cu multă cochetărie, tuşi uşor, să-şi dreagă glasul, şi rosti sentenţios:
― Domnul meu... domnule Rogojinaru, un lucru rămâne indiscutabil: că noi toţi, dar absolut toţi, trăim de pe urma trudei acestui ţăran, aşa prost, şi leneş, şi rău cum îl categoriseşti dumneata!
Ilie Rogojinaru sfârşi, gâfâind de convingere. Îşi şterse chelia sfătoasă cu o batistă mare tărcată şi îşi smuci mustaţa groasă, pleoştită, din care câteva fire i se încurcaseră, supărându-l, în colţurile gurii. Era arendaşul moşiei Olena-Dolj. Slăninos şi burtos, cu gât de taur şi capul rotund, avea nişte ochi căprui săltăreţi şi o figură jovială, parcă pornită mereu numai spre bucurii.
Se uită la tovarăşii de compartiment, văzu că nu i-a convins şi continuă să gâfâie mai tare. Atunci Simion Modreanu, director în Ministerul de Interne, îmbrăcat cu multă cochetărie, tuşi uşor, să-şi dreagă glasul, şi rosti sentenţios:
― Domnul meu... domnule Rogojinaru, un lucru rămâne indiscutabil: că noi toţi, dar absolut toţi, trăim de pe urma trudei acestui ţăran, aşa prost, şi leneş, şi rău cum îl categoriseşti dumneata!
November 6, 2022
An important book, but some details I'm not sure were dealt with in a way that kept you gripped. Now, obviously that's because of the times when it was written so I'm not lingering on that too much.
All in all, the 'peasants' were treated very unfairly, and they should have been the ones in charge of all the countryside lands because at least they truly love the ground and cherish the harvests not for money, but for the meaning of it; in addition, Nadina is a huge bitch who should have been publicly humiliated, and Grig hopefully became wiser and got himself a good wife.
All in all, the 'peasants' were treated very unfairly, and they should have been the ones in charge of all the countryside lands because at least they truly love the ground and cherish the harvests not for money, but for the meaning of it; in addition, Nadina is a huge bitch who should have been publicly humiliated, and Grig hopefully became wiser and got himself a good wife.
May 8, 2022
nemaipomenit
May 19, 2022
„Răul te chinuiește destul când a sosit, de ce să-i înmulțești efectele, suferind și în așteptatea sosirii lui?”
September 16, 2025
Am încercat din răsputeri sa apreciez aceasta carte dar nu a mers... Nu a mers.
A avut o introducere absolut promițătoare, conturând-și lumea prin intermediul dialogului și naratorului, reliefând diferențele de clasă prin intermediul antitezei, prezentand jalea țăranilor iar apoi luxul boierilor, și după... S-a pierdut.
Este un roman amănunțit iar ediția mea a avut 500 de pagini. Totodată, simt ca lungimea a determinat un roman neconcentrat. Sunt prea multe detalii neimportante. Cu ce ma ajuta drama lui Titu Herdelea? Totul legat de Titu Herdelea, cu excepția redacției, a fost absolut irelevant. La inceput, a avut sens prezenta sa în poveste. El este o ancoră pentru cititor, fiind un "străin" în aceasta lume. Apariția sa prezintă numeroase fațade ale societății românești și adevăruri crude, printre ele fiind nevoia pilelor pentru a avansa în cariera. Lucrurile în România, aparent, niciodată nu se schimba. Dar după... Lucrurile deriva... Și autorul pune un accent pe aventurile amoroase ale lui Titu, arătându-ne ca este un câine. Și cu ce ma ajuta toate dramele lui cu 3 femei?! Cu ce ma ajuta romanța lui Grigore Iuga cu Olga? Exista foarte multe scene, în opinia mea, repetitive.
Aceste întrebari ma duc la următorul punct-- nu exista un singur personaj intrigant în cartea asta. Iar lungimea sa nu este de vină -- Moromeții, un roman lung cu numeroase personaje, a creat un peisaj memorabil, fiecare scene nu se simțea plictisitoare, oamenii erau plini de viață, dar aici? Personajele sunt cumplit de plicitsoare. Nu sunt memorabile. Le uiți numele. Nici nu îți place de ele.
Destinele personajelor, în special al Nadinei, au fost previzibile. Nadina, fiind portretizată ca și o femeie cocheta și mondena, cu o ura pentru tarani, fiind o târfă, este violata iar apoi omorâtă. De ce nu m-am mirat? Și desigur, Grigore Iuga, soțul încornorat, "bun" își va găsi destinul fericit împreună cu noua sa soție modestă și iubareata. Aici o intrebare: Pasivitatea lui Grigore nu ar putea fi asociata cu un fel de complicitate? Din momentul în care țăranii trăiesc în condiții deplorabile, nu este un scuipăt chiar în fața lor sa construiești un palat pentru soția ta care, oricum, nu trăiește în el? Dar este personajul bun. Desigur. În regulă. Nu vom explora mai mult aceasta latură al personajului?
Dar vom prezenta o tărăgăneală al răscoalei propriu-zise pentru ca Titu trebuie sa își însele gagica... Bine...
Nu prea știu ce a fost cu finalul, pentru ca am făcut ceva ce nu am făcut în viata mea citind o carte : de la pagina 450,am sărit peste pagini, am citit numai câteva cuvinte, pana când am terminat. Înțeleg ca este o fresca sociala, un roman monografic, al "maselor", și are foarte multa valoare culturala, dar personal nu m-a atras, în ciuda faptului ca mi-a plăcut Ion foarte mult.
A avut o introducere absolut promițătoare, conturând-și lumea prin intermediul dialogului și naratorului, reliefând diferențele de clasă prin intermediul antitezei, prezentand jalea țăranilor iar apoi luxul boierilor, și după... S-a pierdut.
Este un roman amănunțit iar ediția mea a avut 500 de pagini. Totodată, simt ca lungimea a determinat un roman neconcentrat. Sunt prea multe detalii neimportante. Cu ce ma ajuta drama lui Titu Herdelea? Totul legat de Titu Herdelea, cu excepția redacției, a fost absolut irelevant. La inceput, a avut sens prezenta sa în poveste. El este o ancoră pentru cititor, fiind un "străin" în aceasta lume. Apariția sa prezintă numeroase fațade ale societății românești și adevăruri crude, printre ele fiind nevoia pilelor pentru a avansa în cariera. Lucrurile în România, aparent, niciodată nu se schimba. Dar după... Lucrurile deriva... Și autorul pune un accent pe aventurile amoroase ale lui Titu, arătându-ne ca este un câine. Și cu ce ma ajuta toate dramele lui cu 3 femei?! Cu ce ma ajuta romanța lui Grigore Iuga cu Olga? Exista foarte multe scene, în opinia mea, repetitive.
Aceste întrebari ma duc la următorul punct-- nu exista un singur personaj intrigant în cartea asta. Iar lungimea sa nu este de vină -- Moromeții, un roman lung cu numeroase personaje, a creat un peisaj memorabil, fiecare scene nu se simțea plictisitoare, oamenii erau plini de viață, dar aici? Personajele sunt cumplit de plicitsoare. Nu sunt memorabile. Le uiți numele. Nici nu îți place de ele.
Destinele personajelor, în special al Nadinei, au fost previzibile. Nadina, fiind portretizată ca și o femeie cocheta și mondena, cu o ura pentru tarani, fiind o târfă, este violata iar apoi omorâtă. De ce nu m-am mirat? Și desigur, Grigore Iuga, soțul încornorat, "bun" își va găsi destinul fericit împreună cu noua sa soție modestă și iubareata. Aici o intrebare: Pasivitatea lui Grigore nu ar putea fi asociata cu un fel de complicitate? Din momentul în care țăranii trăiesc în condiții deplorabile, nu este un scuipăt chiar în fața lor sa construiești un palat pentru soția ta care, oricum, nu trăiește în el? Dar este personajul bun. Desigur. În regulă. Nu vom explora mai mult aceasta latură al personajului?
Dar vom prezenta o tărăgăneală al răscoalei propriu-zise pentru ca Titu trebuie sa își însele gagica... Bine...
Nu prea știu ce a fost cu finalul, pentru ca am făcut ceva ce nu am făcut în viata mea citind o carte : de la pagina 450,am sărit peste pagini, am citit numai câteva cuvinte, pana când am terminat. Înțeleg ca este o fresca sociala, un roman monografic, al "maselor", și are foarte multa valoare culturala, dar personal nu m-a atras, în ciuda faptului ca mi-a plăcut Ion foarte mult.
June 25, 2023
Aceasta a devenit încă de la primele pagini preferata mea din cele citite ale lui Rebreanu. De obicei sunt mai atrasă ca cititor de cărțile care abordează tematica psihologiei interioare ale individului cum este de altfel vorba în romanul "Ion" tot a lui Rebreanu, dar m-a impresionat mai mult acest "roman al gloatei" cum îl numea Călinescu. Evenimentele inspirate din răscoala țăranilor din 1907 sunt transpuse în această povestire devinind la fel de reale pentru cititor, iar Rebreanu parcă ar fi intenționat să păstreze vie flacăra acestei tragedii de mult apuse pentru oamenii din ziua de azi.
Pe parcursul întregului roman, s-a pus foarte mult accent pe diferențele de clasă socială. Pe când boierii aveau în mare parte un trai lipsit de griji materiale, țăranii se găseau tot timpul în contexte imposibil de dificile pe plan social și financiar - lipsiți de bunuri lumești, incapacitați de sistem să își schimbe contextul neprielnic, oboseala fizică și psihică de a mai continua în unele împrejurări. De multe ori chiar, aceștia sunt puși în situații de așa natură că nici familiile nu și le mai pot întreține, își fac datorii peste datorii pe unde apucă doar ca să își hrănească copii să nu moară de foame. Aceste împrejurări ajung într-un final să aprindă scânteia răscoalei. Întărâtați unii de ceilalți și de propriile tragedii personale, țăranii ajung să se întoarcă tocmai împotriva boierilor pe care îi văd cei mai responsabili de necazurile lor. Rebreanu narează capitolele din partea a doua a cărții cu o duritate greu de digerat. Atât haosul din timpul răscoalei cât și urmările acesteia sunt atât de tragic povestite că pare destul de greu de imaginat că omul ar fi capabil de atâta cruzime.
" - Dreptatea trebuie să triumfe!
-Se poate, dar până atunci noi vom pieri. De sute de ani așteptăm dreptatea, domnule, și nu mai vine. Poate în realitate nici nu există. O fi numai un basm pentru oameni necăjiți."
" -Oamenii nu s-au ridicat împotriva dumneavoastră, conașule! protesta logofătul. Dar de, boierule, nici ei n-au pământ, și de aceea se tot sfarmă să câștige.
- Nici eu nu zic să nu câștige, s-ar putea? făcu arendașul împăturîndu-și la loc hârtia. Să câștige, Chirilă! Dar tocmai moșia mea, Chirilă?"
Pe parcursul întregului roman, s-a pus foarte mult accent pe diferențele de clasă socială. Pe când boierii aveau în mare parte un trai lipsit de griji materiale, țăranii se găseau tot timpul în contexte imposibil de dificile pe plan social și financiar - lipsiți de bunuri lumești, incapacitați de sistem să își schimbe contextul neprielnic, oboseala fizică și psihică de a mai continua în unele împrejurări. De multe ori chiar, aceștia sunt puși în situații de așa natură că nici familiile nu și le mai pot întreține, își fac datorii peste datorii pe unde apucă doar ca să își hrănească copii să nu moară de foame. Aceste împrejurări ajung într-un final să aprindă scânteia răscoalei. Întărâtați unii de ceilalți și de propriile tragedii personale, țăranii ajung să se întoarcă tocmai împotriva boierilor pe care îi văd cei mai responsabili de necazurile lor. Rebreanu narează capitolele din partea a doua a cărții cu o duritate greu de digerat. Atât haosul din timpul răscoalei cât și urmările acesteia sunt atât de tragic povestite că pare destul de greu de imaginat că omul ar fi capabil de atâta cruzime.
" - Dreptatea trebuie să triumfe!
-Se poate, dar până atunci noi vom pieri. De sute de ani așteptăm dreptatea, domnule, și nu mai vine. Poate în realitate nici nu există. O fi numai un basm pentru oameni necăjiți."
" -Oamenii nu s-au ridicat împotriva dumneavoastră, conașule! protesta logofătul. Dar de, boierule, nici ei n-au pământ, și de aceea se tot sfarmă să câștige.
- Nici eu nu zic să nu câștige, s-ar putea? făcu arendașul împăturîndu-și la loc hârtia. Să câștige, Chirilă! Dar tocmai moșia mea, Chirilă?"
September 17, 2023
This the tragic but all to often repeated, based on true events, story of the repression of the poor workers so the rich can remain rich. The events centre on the background to the Romania farm peasantry revolt of the 1907 and the immediate aftermath.
The book is split into two lengthy, rather wordy halves; the first focuses on the landowners 'boyars', land leasers, bankers, politicians as they start to hear of rural dissatisfaction etc. The narrative uses the young Transylvanian, poet-writer Titu Herdela visiting his rich friend Iuga Grigorewho who is married to landowner Nadina; there are a wealth of others like minister Modrearu, lease holder Rogojinaru, old Miron, mayors, Gavrilas of the secret police, lawyer Baloleanu, banker Dumsecu. There's a whirlwind of rumours that the king might distribute the land but stoked by poverty, taxes and repression the poor seek redress to platitudes. The rich think they are deserving of their money and estates and deal with various opposing forces like priests, farm managers; moderating voices are ignored through their self-righteousness etc. The second half is more about the uprising itself now overtaking the boyars themselves with a few shocking events like rape, murder, arson centred on several main farmer characters who ultimately see the sharp end of the authorities, army and police reaping their revenge. Having earned the boyars' their riches the poor will end up paying double to rebuild and reparations.
This really is a dense, detailed narrative and quite a lengthy read. It does highlight the inequity in an emotive way but in a somewhat treaclely fashion which fairly provides a balanced view of events. This isn't an easy read but worth a go.
The book is split into two lengthy, rather wordy halves; the first focuses on the landowners 'boyars', land leasers, bankers, politicians as they start to hear of rural dissatisfaction etc. The narrative uses the young Transylvanian, poet-writer Titu Herdela visiting his rich friend Iuga Grigorewho who is married to landowner Nadina; there are a wealth of others like minister Modrearu, lease holder Rogojinaru, old Miron, mayors, Gavrilas of the secret police, lawyer Baloleanu, banker Dumsecu. There's a whirlwind of rumours that the king might distribute the land but stoked by poverty, taxes and repression the poor seek redress to platitudes. The rich think they are deserving of their money and estates and deal with various opposing forces like priests, farm managers; moderating voices are ignored through their self-righteousness etc. The second half is more about the uprising itself now overtaking the boyars themselves with a few shocking events like rape, murder, arson centred on several main farmer characters who ultimately see the sharp end of the authorities, army and police reaping their revenge. Having earned the boyars' their riches the poor will end up paying double to rebuild and reparations.
This really is a dense, detailed narrative and quite a lengthy read. It does highlight the inequity in an emotive way but in a somewhat treaclely fashion which fairly provides a balanced view of events. This isn't an easy read but worth a go.
July 31, 2024
,,- Măi băiete, ce-ai văzut tu în Argeș a fost o glumă de salon faţă de cruzimea și barbaria ce s-a abătut asupra tuturor satelor din țară de când au luat ăştia conducerea!... Cei împușcați sau în general uciși de expedițiile represive sunt cei fericiți și norocoși, pentru că au scăpat de schingiuirile spăimântătoare pe care trebuie să le îndure cei vii...În sfârşit, a fost o baie de sânge colosală, ceva cum nu s-a mai pomenit nicăiri în lume în veacul din urmă, nici chiar în colonii sau față de triburile sălbatice. Și toate pe tăcute,
să nu afle Europa și lumea. Tunurile au bubuit, au nimicitdin temelii sate multe, puștile au trosnit neîncetat...Victimele sunt aruncate în gropi colective, fără cruce, să nu lase nici o urmă... Și nimeni nu poate protesta, nimeni nu cutează să crâcnească, fiindcă sunt în joc interesele țării și fiindcă interesele ţării cer ca atâtea milioane de ţărani să muncească flămânzi și goi pentru a procura câtorva mii de trântori bogățiile care să fie risipite în lux și luxură!
- Dacă n-am unde să scriu? zise tânărul Herdelea. Eu as protesta!
- Mai bine că n-ai unde, puiule, căci cu tine ar isprăvi repede: te-ar expulza din țară ca pe orice străin indezirabil!
- Eu? străin? în România? zâmbi Titu cu superioritate ironică.
– Nu uita, puiule, că tu nu ești cetățean român, oricât te-ai crede tu mai român ca alții! Așa că îndată ce
vei deveni periculos ordinii publice, nu vei mai fi frate, ci duşman, și ca atare... Dar fii liniștit!... Într-o săptămână, două numai tribunalele vor mai păstra amintirea răzmeriței
de ieri prin judecarea zecilor de mii de țărani, strânși cu arcanul de pretutindeni, care umplu toate închisorile"
să nu afle Europa și lumea. Tunurile au bubuit, au nimicitdin temelii sate multe, puștile au trosnit neîncetat...Victimele sunt aruncate în gropi colective, fără cruce, să nu lase nici o urmă... Și nimeni nu poate protesta, nimeni nu cutează să crâcnească, fiindcă sunt în joc interesele țării și fiindcă interesele ţării cer ca atâtea milioane de ţărani să muncească flămânzi și goi pentru a procura câtorva mii de trântori bogățiile care să fie risipite în lux și luxură!
- Dacă n-am unde să scriu? zise tânărul Herdelea. Eu as protesta!
- Mai bine că n-ai unde, puiule, căci cu tine ar isprăvi repede: te-ar expulza din țară ca pe orice străin indezirabil!
- Eu? străin? în România? zâmbi Titu cu superioritate ironică.
– Nu uita, puiule, că tu nu ești cetățean român, oricât te-ai crede tu mai român ca alții! Așa că îndată ce
vei deveni periculos ordinii publice, nu vei mai fi frate, ci duşman, și ca atare... Dar fii liniștit!... Într-o săptămână, două numai tribunalele vor mai păstra amintirea răzmeriței
de ieri prin judecarea zecilor de mii de țărani, strânși cu arcanul de pretutindeni, care umplu toate închisorile"
October 3, 2025
"Răscoala" țăranilor de la 1907 de Liviu Rebreanu pe lângă indiscutabilele evenimente legate de pământ ,mă duce,totodată cu gândul la subdivizarea cuvântului reprezentat de anumite experiențe și trăiri interioare ale personajelor,deși printr-o precizare obiectivă.De asemenea, Rebreanu mă impresionează prin evenimente in care boierii întalnindu-se cu țăranii deși există o diferență de statut social,ambele grupuri au același obiectiv, de a obține pământ,autorul încercând să arate în multe instanțe cum până și boierii își dau masca de superioritate și decad la nivelul de om simplu cu un obiectiv fix care deși trăiesc o viață de "lux" aparentă,autorul ține sa menționeze și adevărul din spatele acestor fabuloase vise.Este o adevărată capodoperă atât prin complexitatea evenimentelor respective, cât și prin numeroasele personalități,prin care Rebreanu are posibilitatea să-și manifeste atât caracterul cât și evenimentele prin prisma societăți cât și a minți sale creatoare
May 24, 2020
"Răscoala" de Liviu Rebreanu
Citit între 23 și 24 mai.
Număr de pagini: 450.
Acest roman reprezintă pentru mine o decădere a lui Rebreanu. O continuare ieftină a lui "Ion" prin destinul lui Titu Herdelea, dar o proastă surprindere a fenomenului căruia poartă numele. Romanul se simte ca un nesfârșit prolog al unei răscoale ce are să aibă loc, dar atunci când se întâmplă nu are adâncimea necesară. Ruperea lui Rebreanu de pământul ardelenesc duce la un simulacru a ceea ce știam sub numele său.
Nota: 6
Citit între 23 și 24 mai.
Număr de pagini: 450.
Acest roman reprezintă pentru mine o decădere a lui Rebreanu. O continuare ieftină a lui "Ion" prin destinul lui Titu Herdelea, dar o proastă surprindere a fenomenului căruia poartă numele. Romanul se simte ca un nesfârșit prolog al unei răscoale ce are să aibă loc, dar atunci când se întâmplă nu are adâncimea necesară. Ruperea lui Rebreanu de pământul ardelenesc duce la un simulacru a ceea ce știam sub numele său.
Nota: 6
May 14, 2020
,,Răscoala” nu îți istorisește doar evenimentul istoric din 1907 , ci și o remarcă a diatezei dintre cele 2 extreme ale societății:țărănimea și boierimea. O descriere fină, personaje construite foarte bine , un fir narativ excelent, toate aceastea combinate au rezultat un roman deosebit. Superb! always Rebreanu
July 30, 2020
O carte pe care am citit-o recent și o recomand. "Răscoala" de Liviu Rebreanu este o poveste fascinanta despre lupta neîncetată a țărănimii sa acumuleze pământ de la boierime, și, inevitabil, sa ii submineze puterea. Tensiunea, misterul va vor face sa nu lăsați cartea din mana până nu o terminați! PS: Liviu Rebreanu este un autor de top național fiind recunoscut pentru diverse lucrări de renume.
May 15, 2023
Un roman care subliniază inegalitățile și nedreptățile unei epoci. Se vede de-a lungul intrigii cum cei născuți în bogăție și lux nu știu și vor să-i audă pe cei nevoiași și asupriți, situație nu prea diferită de lumea în care trăim... Unele pasaje sunt prea lungi și descrierile prea detaliate, dar când spiritele se încing acțiunea devine foarte rapidă și captivantă.
Displaying 1 - 30 of 48 reviews