What do you think?
Rate this book
Romanțe pentru mai târziu
Ion Minulescu a fost cel care a împământenit la noi un mod de viaţă simbolist — sinteză între boemă şi dandism. Adică acea voită diferenţiere de lumea comună, prin ceea ce s-a numit atunci „spiritul decadent¨. [...] Ce aducea nou Ion Minulescu în poezie? În primul rând, o altă lume, o altă sursă de inspiraţie; nu satul, ci oraşul, nu un univers cantonat în vechime, ci unul modern. Frumuseţea liricii lui Ion Minulescu a constat în faptul că poetul a ţintit şi a izbutit să rămână el însuşi, cu tot ce a adus nou şi personal în literatura română. Iar atunci când şi-a extins aria inspiraţiei, s-a păstrat în matca proprie. A căutat s-o lărgească, iar apele s-au dus la vale şi mai zglobii, şi mai nepăsătoare. Chiar dacă unii cu care a pornit la drum l-au întrecut, chiar dacă dintre cei care-au venit după el câţiva au aflat căi mai adânci de expresie. Ion Minulescu nu şi-a pierdut identitatea.
- Valeriu Râpeanu
- Valeriu Râpeanu
400 pages, Hardcover
First published January 1, 1908
12 people are currently reading
283 people want to read
About the author
Ion Minulescu
62 books44 followersRO: Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti - d. 11 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Ion Minulescu este numit director general al artelor în 1922.
Născut la Bucureşti, a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Piteşti; şi-a dat bacalaureatul în 1899 la un pension particular din Bucureşti, "Brânză şi Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producţii poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Piteşti, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toţi", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeţii francezi îi schimbă însă dorinţele şi, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viaţa nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mişcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanţele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanţa, ecourile acestei şederi pe ţărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) şi în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909).
În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum şi a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoţiune filială păstrării memoriei părinţilor ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soţii Minulescu se refugiază la Iaşi. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măşti de bronz şi lampioane de porţelan" (1920).
Un an mai târziu, Minulescu îşi face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" şi comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie).
În 1924 apare romanul "Roşu, galben şi albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieţii româneşti". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea.
La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viaţă la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte şi arte. A condus publicaţiile simboliste "Revista celorlaţi" şi "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influenţa succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ştefan Petică şi a simboliştilor francezi şi belgieni. A mai scris proză, piese de teatru şi cronici dramatice.
EN: Ion Minulescu (January 6, 1881 – April 11, 1944) was a Romanian avant-garde poet, novelist, short story writer, journalist, literary critic, and playwright. Often publishing his works under the pseudonyms I. M. Nirvan and Koh-i-Noor (the latter being derived from the famous diamond), he journeyed to Paris
Născut la Bucureşti, a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Piteşti; şi-a dat bacalaureatul în 1899 la un pension particular din Bucureşti, "Brânză şi Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producţii poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Piteşti, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toţi", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeţii francezi îi schimbă însă dorinţele şi, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viaţa nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mişcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanţele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanţa, ecourile acestei şederi pe ţărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) şi în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909).
În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum şi a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoţiune filială păstrării memoriei părinţilor ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soţii Minulescu se refugiază la Iaşi. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măşti de bronz şi lampioane de porţelan" (1920).
Un an mai târziu, Minulescu îşi face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" şi comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie).
În 1924 apare romanul "Roşu, galben şi albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieţii româneşti". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea.
La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viaţă la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte şi arte. A condus publicaţiile simboliste "Revista celorlaţi" şi "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influenţa succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ştefan Petică şi a simboliştilor francezi şi belgieni. A mai scris proză, piese de teatru şi cronici dramatice.
EN: Ion Minulescu (January 6, 1881 – April 11, 1944) was a Romanian avant-garde poet, novelist, short story writer, journalist, literary critic, and playwright. Often publishing his works under the pseudonyms I. M. Nirvan and Koh-i-Noor (the latter being derived from the famous diamond), he journeyed to Paris
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 11 of 11 reviews
January 8, 2021
În tine-mi pun toată speranţa
Şi-ţi zic:
- De-acum pentru mine fii totul,
Iar eu
Voi fi pentru tine acelaşi ateu,
Ce-afară de tine nu crede-n nimic.
...
De când te-aştept!...
Sunt ani...
Şi anii, ce lungi îţi par când n-ai cu cine
S-asculţi ciudatele romanţe ce plâng viorile-n surdine...
Şi violetele apusuri ce triste-ţi par când n-ai cui spune
Ce-nfiorări plutesc în zare
Şi-n plânsul celor patru strune!...
Şi-ţi zic:
- De-acum pentru mine fii totul,
Iar eu
Voi fi pentru tine acelaşi ateu,
Ce-afară de tine nu crede-n nimic.
...
De când te-aştept!...
Sunt ani...
Şi anii, ce lungi îţi par când n-ai cu cine
S-asculţi ciudatele romanţe ce plâng viorile-n surdine...
Şi violetele apusuri ce triste-ţi par când n-ai cui spune
Ce-nfiorări plutesc în zare
Şi-n plânsul celor patru strune!...
June 10, 2020
E pentru prima dată când îl citesc pe Minulescu. Și yep, mi-a plăcut. E și primul volum de poezii citit integral de mine. Un volum colorat si melodic care conține de la tente de întuneric și moarte până la nuanțe de iubire și emoții. Aceste poezii sunt scânteia care a adus simbolismul in țara noastră. Și toate astea vin de la un om ce a rămas corigent la limba română.
"În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
..."
"În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
..."
January 11, 2025
Ion Minulescu se numără printre poeții mei preferați și i-am adorat poezia în liceu, așa că eram absolut sigură că volumul de față, Romanțe pentru mai târziu, va fi exact de ce am nevoie în materie de literatură în perioada asta. Volumul cuprinde poezii simboliste din mai multe perioade ale vieții poetului, și mi-a plăcut enorm felul în care au fost abordate teme precum singurătatea, moartea, iubirea față de sine, dar și elogiul adus naturii și lumii în care trăim.
October 16, 2021
ROMANŢA CHEII
Cheia ce mi-ai dat aseară
Cheia de la poarta verde
Am pierdut-o chiar aseară!...
Dar ce cheie nu se pierde?
Cheia ce mi-ai dat aseară
Mi-a căzut din turn,
Pe scară,
Şi căzând, mi-a stins lumina.
Cheia ce-am pierdut aseară
Am cătat-o ;
Dar pe scară
Era noapte ca şi-afară
Noapte ca sub boltuita
Cupolă de mănăstire,
Când s-au stins pe la icoane
Lumânările de ceară.
Şi-am rămas în turnul gotic
Turnul celor trei blazoane:
Al Iubirii,
Al Speranţei,
Şi-al Credinţei viitoare...
Şi-am rămas în turnul gotic
Domn pe-ntinsele imperii
Ale negrului haotic.
Şi-au trecut de-aseară clipe,
Şi-au trecut de-aseară ore,
Şi-ale zorilor aripe
Fluturatu-mi-au grăbite,
Ca şi clipele trăite
Pe-albul treptelor sonore.
Şi m-am coborât pe scară...
Dar pe cea din urmă treaptă
Cheia ce mi-ai dat aseară
Am găsit-o prefăcută
Într-o cupă albă, plină
Cu vin verde de cucută.
Şi pe cea din urmă treaptă
Am îngenuncheat
Şi-am plâns
Căci pe cea din urmă treaptă,
Ca-ntr-o carte înţeleaptă,
Am citit în fundul cupei
Naufragiul ce m-aşteaptă!..
Cheia ce mi-ai dat aseară
Cheia de la poarta verde
Am pierdut-o chiar aseară!...
Dar ce cheie nu se pierde?
Cheia ce mi-ai dat aseară
Mi-a căzut din turn,
Pe scară,
Şi căzând, mi-a stins lumina.
Cheia ce-am pierdut aseară
Am cătat-o ;
Dar pe scară
Era noapte ca şi-afară
Noapte ca sub boltuita
Cupolă de mănăstire,
Când s-au stins pe la icoane
Lumânările de ceară.
Şi-am rămas în turnul gotic
Turnul celor trei blazoane:
Al Iubirii,
Al Speranţei,
Şi-al Credinţei viitoare...
Şi-am rămas în turnul gotic
Domn pe-ntinsele imperii
Ale negrului haotic.
Şi-au trecut de-aseară clipe,
Şi-au trecut de-aseară ore,
Şi-ale zorilor aripe
Fluturatu-mi-au grăbite,
Ca şi clipele trăite
Pe-albul treptelor sonore.
Şi m-am coborât pe scară...
Dar pe cea din urmă treaptă
Cheia ce mi-ai dat aseară
Am găsit-o prefăcută
Într-o cupă albă, plină
Cu vin verde de cucută.
Şi pe cea din urmă treaptă
Am îngenuncheat
Şi-am plâns
Căci pe cea din urmă treaptă,
Ca-ntr-o carte înţeleaptă,
Am citit în fundul cupei
Naufragiul ce m-aşteaptă!..
May 3, 2020
În ,,Romanțe pentru mai târziu", Minulescu își exprimă mai mult decât sentimentele, își exprimă, înțelege și valorifică întreaga sa existență. Unele dintre poemele sale îți rămân întipărite în cap ani întregi ( ca spre exemplu ,,În loc de prefață") . De asemenea, cred că este de apreciat evoluția sa literară.
December 31, 2024
Minunate poezii!
"Veniți, să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii
Și-n versuri fantasmagoria și vraja noilor magii!"
"Veniți, să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii
Și-n versuri fantasmagoria și vraja noilor magii!"
October 10, 2017
"În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint..."
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint..."
February 15, 2021
L-am adorat pe Minulescu în adolescență. Nu știu dacă e pentru că era poetul preferat al mamei mele și tot ce ține de ea a fost (și încă este, în mare parte) sfânt pentru mine, sau pur și simplu rezonam eu altfel cu poezia lui în acea perioadă de „teenage angst” în care îmi plăceau scrierile ușor (mai mult! - vezi Bacovia) morbide.
Acum însă, la recitire, nu mai are același efect asupra mea. Încă îmi place poezia lui, încă sunt romanțe care îmi trezesc fiori, dar cenușiul preponderent în acest volum, căutarea sinelui, pe alocuri macabrul, nu mă mai atrag în aceeași măsură.
Minulescu e nehotărât, pe alocuri testează parcă ape noi, dar temele macabrului, călătorului, minciunii, iubirii efemere, erotismului sunt constante de-a lungul acestui volum. Deși nu a scris versuri tradiționale, cu ritm și rimă clare (activând într-o vreme în care poeții se străduiau din răsputeri să se desprindă de eminescianism), poezia sa are o muzicalitate aproape clasică, pe care nu o mai regăsim, din păcate, în ziua de azi.
Acum însă, la recitire, nu mai are același efect asupra mea. Încă îmi place poezia lui, încă sunt romanțe care îmi trezesc fiori, dar cenușiul preponderent în acest volum, căutarea sinelui, pe alocuri macabrul, nu mă mai atrag în aceeași măsură.
Minulescu e nehotărât, pe alocuri testează parcă ape noi, dar temele macabrului, călătorului, minciunii, iubirii efemere, erotismului sunt constante de-a lungul acestui volum. Deși nu a scris versuri tradiționale, cu ritm și rimă clare (activând într-o vreme în care poeții se străduiau din răsputeri să se desprindă de eminescianism), poezia sa are o muzicalitate aproape clasică, pe care nu o mai regăsim, din păcate, în ziua de azi.
August 25, 2022
Le titre se traduit par « Romances pour plus tard ». Il s'agit d'un recueil de poèmes paru en 1908, mais ici, on a à faire à une anthologie d'auteur qui comprend en 391 pages et une belle couverture cartonnée, des vers parus dans plusieurs recueils ainsi qu'un riche appareil critique.
Parfait pour découvrir l'oeuvre poétique de celui qui fut très populaire grâce à une poésie de la bohème, de l'exotique et de l'amour.
Poésie symboliste donc, dans un livre de vers colorés et mélodieux qui nous offre un véritable bouquet d'émotions. Un incontournable de la littérature roumaine.
Parfait pour découvrir l'oeuvre poétique de celui qui fut très populaire grâce à une poésie de la bohème, de l'exotique et de l'amour.
Poésie symboliste donc, dans un livre de vers colorés et mélodieux qui nous offre un véritable bouquet d'émotions. Un incontournable de la littérature roumaine.
November 17, 2019
Cred ca i-as fi dat trei stele volumului lui Minulescu daca nu l-as fi citit pe Bacovia acum cateva zile, iar o comparatie intre cei doi este inevitabila.
Minulescu este un pic din toate si asta ii este problema: are parti romantice (adice ce tin de romantism), uneori scrie si proza poetica, alteori este simbolist, dar niciodata pana la capat, ca si cum s-ar fi ferit de orice comparatie cu Baudelaire.
(un minus sunt poeziile cu tenta religioasa)
Minulescu este un pic din toate si asta ii este problema: are parti romantice (adice ce tin de romantism), uneori scrie si proza poetica, alteori este simbolist, dar niciodata pana la capat, ca si cum s-ar fi ferit de orice comparatie cu Baudelaire.
(un minus sunt poeziile cu tenta religioasa)
August 29, 2024
“on which day from a calendar,
we met in person only once,
in the front of a small bazaar,
placed through an oriental city?”
— (the oriental romance)
we met in person only once,
in the front of a small bazaar,
placed through an oriental city?”
— (the oriental romance)
Displaying 1 - 11 of 11 reviews