COLECCIÓN BYBLOS - LIBROS DE BOLSILLO El internacionalmente reconocido historiador Marcel Brion plasma la Florencia del Renacimiento, sus vínculos con Italia y Europa, la mercantilización del poder, la corrupción de la democracia como sistema para acceder al gobierno, la aparición de una clase social que considera la guerra como un sistema lucrativo y las alianzas de los estados en una Italia despiezada.
Marcel Brion (1895, Marseille - 1984, Paris) was a French essayist, literary critic, novelist, and historian.
The son of a lawyer, Brion was classmates in Thiers with Marcel Pagnol and Albert Cohen. After completing his secondary education in Champittet, Switzerland, he studied law at the Faculty of Aix-en-Provence. Counsel to the bar of Marseille between 1920 and 1924, he abandoned his legal career to turn to literature.
Brion wrote nearly a hundred books in his career, ranging from historical biography to examinations of Italian and German art, and turning later in life to novels. His most famous collection of stories is the 1942 Les Escales de la Haute Nuit (The Shore Leaves Of The Deepest Night). An essay of Brion appears in Our Exagmination Round His Factification for Incamination of Work in Progress, the important 1929 critical appreciation of James Joyce's Finnegans Wake.
He was a friend of the philosopher Xavier Tilliette.
In 1964, Brion was elected to the French Academy chair 33, replacing his friend Jean-Louis Vaudoyer. Other distinctions include membership in the Légion d'honneur, the Croix de guerre 1914-1918, a Grand Officer in the French Ordre national du Mérite, and an Officer of the Ordre des Arts et des Lettres.
His son, Patrick Brion, critic and film historian, is the "voice" of Cinema midnight on France 3.
De două secole, Florenţa beneficia de un regim cu adevărat democratic; vicisitudinile vieţii sale politice oscilau pe rând între o tiranie a claselor avute, care îşi foloseau bogăţia pentru a-i oprima pe cei săraci, şi o dictatură a maselor, care dădea periodic peste cap ordinea existentă şi-i substituia un guvern terorist. Incapabil să se menţină la putere, şi supus tentaţiei banului, şi el, la rândul său, se transforma într-o oligarhie sau se prăbuşea într-o anarhie sângeroasă. Se mai întâmpla câteodată ca un bărbat cinstit, energic şi cu bunăvoinţă să încerce să restabilească în oraş liniştea, punând frâu abuzurilor unor partide şi exceselor unor facţiuni. La început, omul era aplaudat, deoarece dovedea bune intenţii, vorbea de o justiţie egală pentru toţi, de accesul săracilor la funcţii înalte în stat, de o repartizare echitabilă a dărilor, de disciplină şi de înţelegere; însă, după o bucată de vreme, se trezea că-i supărase pe toţi şi că făcuse să crească numărul celor nemulţumiţi. Partidul care se considera cel mai mult lezat de virtuţile acestui om se silea să-l dea jos şi, în general, toate iluziile generoase care îl îndemnaseră la reforme nepopulare le plătea cu viaţa sau cel puţin cu pierderea libertăţii si a averii.
Lo tengo pausado ya que al ser edición pocket con su letra pequeña y pegada, más el hecho de que no es una novela si no un ensayo, se me resulta eterno xDU Pero la verdad está cumpliendo con mi objetivo y me gusta mucho. He leído apenas hasta la página 53 y he aprendido mucho del contexto y pensamiento de la época, y todavía me quedan 347 páginas... Así que... XDU