What do you think?
Rate this book
Les Promises
Les promises, ce sont ces grandes dames du Reich qui se retrouvent chaque après-midi à l'hôtel Adlon pour bavarder et boire du champagne, tandis que l'Europe, à la veille de la Seconde Guerre mondiale, est au bord de l’implosion. Ce sont aussi les victimes d'un tueur mystérieux, qui les soumet à d'horribles mutilations...
Dans un Berlin incandescent, trois personnes vont s'atteler à l'enquête : Simon Kraus, psychanalyste surdoué, gigolo sur les bords ; Franz Beewen, colosse de la Gestapo, brutal et sans pitié ; Minna von Hassel, psychiatre, riche héritière.
Ces êtres que tout oppose vont suivre les traces du Monstre et découvrir une vérité stupéfiante.
Le mal n'est pas toujours là où on l'attend… Un voyage au bout de la nuit aussi exaltant qu’effroyable. L’Express. Le roman historique s’enchevêtre au thriller. Un coup de tonnerre. Libération. Jean-Christophe Grangé ne ménage ni ses personnages ni ses lecteurs. Page des libraires.
Dans un Berlin incandescent, trois personnes vont s'atteler à l'enquête : Simon Kraus, psychanalyste surdoué, gigolo sur les bords ; Franz Beewen, colosse de la Gestapo, brutal et sans pitié ; Minna von Hassel, psychiatre, riche héritière.
Ces êtres que tout oppose vont suivre les traces du Monstre et découvrir une vérité stupéfiante.
Le mal n'est pas toujours là où on l'attend… Un voyage au bout de la nuit aussi exaltant qu’effroyable. L’Express. Le roman historique s’enchevêtre au thriller. Un coup de tonnerre. Libération. Jean-Christophe Grangé ne ménage ni ses personnages ni ses lecteurs. Page des libraires.
800 pages, Pocket Book
First published September 1, 2021
151 people are currently reading
1315 people want to read
About the author
Jean-Christophe Grangé
74 books2,079 followersJean-Christophe Grangé est un journaliste, reporter international, écrivain, scénariste né le 15 juillet 1961 à Boulogne-Billancourt. Il est l'un des rares écrivains français dans le domaine du thriller à s'être fait un nom aux États-Unis.
Après une maîtrise de lettres à la Sorbonne (axée sur Gustave Flaubert), il devient rédacteur publicitaire, puis travaille pour une agence de presse. En 1989, à 28 ans, il devient grand reporter international, travaillant pour des magazines aussi divers que Paris Match, le Sunday Times ou le National Geographic.
Puis il devient journaliste indépendant en créant la société L & G. Dès lors, il se débrouille pour monter financièrement tous ses voyages lui-même. Les reportages qui en sont issus, le mènent aux quatre coins du monde et constituent une importante source d'inspiration pour ses écrits littéraires. C'est au cours de cette période qu'il obtient deux récompenses importantes dans le monde journalistique : le Prix Reuter (1991) et le Prix World Press (1992).
En 1994, il écrit son premier roman Le Le Vol Des Cigognes , plus remarqué par les critiques littéraires (qui vantent son « imagination féconde ») que par le grand public. Toutefois, son second roman paru en 1998, Les Riviéres Pourpres , ne passera pas inaperçu. Le succès auprès du public se confirmera d'ailleurs en 2000, année où le roman est adapté au cinéma.
En cette même année 2000 paraît Le Concile de Pierre . En 2003, il publie L'Empire des loups . En 2004 sort La Ligne Noire , premier tome d'une trilogie de romans sur la « compréhension du mal sous toutes ses formes ». Au niveau des ventes, le succès ne se dément pas avec le deuxième volet de cette trilogie, Le Serment Des Limbes sorti en 2007.
Parallèlement à sa carrière de romancier, il continue à travailler pour le cinéma : outre l'adaptation des Rivières pourpres, il a également écrit le scénario de Vidocq (de Jean-Christophe Comar dit Pitof en 2001) et a collaboré à la plupart des réalisations ou projets tirés de ses romans.
Il s'est lancé dans l'écriture d'une histoire originale pour une bande dessinée en trois volumes, La Malediction De Zener , dessinée par Philippe Adamov . Il s'agit du prologue du roman Le Concile de Pierre.
Il sort Miserere en 2008 et La forêt des Mânes le 2 septembre 2009 (fin de la trilogie du mal, après La Ligne noire et Le Serment des limbes).
Selon l'auteur, il s'agit d'« une remontée vers le Mal primitif et préhistorique ».
Le Passager , son dernier roman, sort en sept
Après une maîtrise de lettres à la Sorbonne (axée sur Gustave Flaubert), il devient rédacteur publicitaire, puis travaille pour une agence de presse. En 1989, à 28 ans, il devient grand reporter international, travaillant pour des magazines aussi divers que Paris Match, le Sunday Times ou le National Geographic.
Puis il devient journaliste indépendant en créant la société L & G. Dès lors, il se débrouille pour monter financièrement tous ses voyages lui-même. Les reportages qui en sont issus, le mènent aux quatre coins du monde et constituent une importante source d'inspiration pour ses écrits littéraires. C'est au cours de cette période qu'il obtient deux récompenses importantes dans le monde journalistique : le Prix Reuter (1991) et le Prix World Press (1992).
En 1994, il écrit son premier roman Le Le Vol Des Cigognes , plus remarqué par les critiques littéraires (qui vantent son « imagination féconde ») que par le grand public. Toutefois, son second roman paru en 1998, Les Riviéres Pourpres , ne passera pas inaperçu. Le succès auprès du public se confirmera d'ailleurs en 2000, année où le roman est adapté au cinéma.
En cette même année 2000 paraît Le Concile de Pierre . En 2003, il publie L'Empire des loups . En 2004 sort La Ligne Noire , premier tome d'une trilogie de romans sur la « compréhension du mal sous toutes ses formes ». Au niveau des ventes, le succès ne se dément pas avec le deuxième volet de cette trilogie, Le Serment Des Limbes sorti en 2007.
Parallèlement à sa carrière de romancier, il continue à travailler pour le cinéma : outre l'adaptation des Rivières pourpres, il a également écrit le scénario de Vidocq (de Jean-Christophe Comar dit Pitof en 2001) et a collaboré à la plupart des réalisations ou projets tirés de ses romans.
Il s'est lancé dans l'écriture d'une histoire originale pour une bande dessinée en trois volumes, La Malediction De Zener , dessinée par Philippe Adamov . Il s'agit du prologue du roman Le Concile de Pierre.
Il sort Miserere en 2008 et La forêt des Mânes le 2 septembre 2009 (fin de la trilogie du mal, après La Ligne noire et Le Serment des limbes).
Selon l'auteur, il s'agit d'« une remontée vers le Mal primitif et préhistorique ».
Le Passager , son dernier roman, sort en sept
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 246 reviews
August 28, 2023
Thriller histórico.
Durísimo por la ambientación del periodo que abarca. Entretenida la investigación de los crímenes.
Con este libro tenía un dilema: no me gusta leer libros históricos a partir de una determinada fecha, me remueven y me ponen enferma, en especial los ambientados en la IIGM, pero Grangé es uno de mis autores favoritos y hacía tiempo que no traducían/publicaban uno de sus libros. Sin dudarlo: la sangre es débil y no puedo evitar caer en sus letras. A pesar del sufrimiento, ha valido la pena. ¡Qué bueno que es Grangé!
Tal como dice la sinopsis es un libro ambientado en Berlín, la trama arranca momentos previos a la invasión de Polonia. Mujeres de altos mandatarios afines al régimen son asesinadas y la investigación acaba recayendo en tres personajes un tanto dispares: Franz Beewen, un bruto policía de la Gestapo de origen campesino; Mina von Hassel, una prestigiosa psiquiatra de origen noble que dirige un manicomio y Simon Kraus, un psicoanalista acomodado con ciertos gustos mundanos que "trataba" a las víctimas.
La ambientación del libro es muy buena en todo momento. La investigación de los asesinatos es el hilo conductor que da pie a esta novela a caballo entre thriller y novela histórica. Arranca en esos momentos previos a la IIGM, donde se respira el ambiente decrépito, de pobreza, desesperanza, brutalidad y necesidad de sus gentes, frente a la frivolidad de las damas afines al régimen que se reúnen para beber champán en el prestigioso hotel Adlon. Una sociedad masacrada que rinde culto a los lisiados de la anterior guerra. Un buen caldo de cultivo para convertirse en un "buen alemán", donde cada vez tienen mayor poder las fuerzas de seguridad. Nos menciona de pasada cuando entran en la guerra Inglaterra y Francia, menciona los reclutamientos, nos muestra las condiciones de los combatientes en el frente y continúa mostrándonos el horror de las depravaciones cometidas por el régimen a través de Ernest Mengerhäusen, el Monstruo. La parte final del libro es durísima, por desgracia, nada nuevo que no sepamos.
La investigación de los crímenes es encargada a Franz Beewen. Por el camino, se cruza con con dos civiles: Mina von Hassel y Simon Kraus. A Franz le ocultan información y le ponen la zancadilla en alguna ocasión. Solo la tenacidad y el deseo de conocer qué se esconde detrás de la "Operación Europa", les llevará hasta el final. Hay algún giro y alguna cosa que sospechas con antelación, pero la investigación está bien llevada, se funde con la trama histórica y aún queda alguna sorpresa sobre los supuestos asesinos. Aunque me ha parecido que tiene más fuerza la parte histórica que la parte de intriga/investigación.
Los personajes están bien perfilados, con contraste entre ellos. Franz es el más complejo, detrás de "ese armario" se esconde algo más. En el libro aparecen unos cuantos "apellidos alemanes", imposible de recordar, pero el autor ha usado nombres sencillos y apellidos bastante diferenciados para que los puedas recordar. También se mencionan algunos barrios y zonas de Berlín con nombres en alemán.
Es una novela de lectura rápida, dividida en cinco partes y narración lineal. Se agradece que los capítulos sean cortos, por el dinamismo que aporta, por el interés con que termina cada uno y en algunos casos, por las escenas que recoge.
El título original es Les promises, más insinuador que el título de nuestra edición en castellano. No entro a valorar estos cambios que no entiendo. En mi caso, agradezco que el título de nuestra edición recalque que la acción se desarrolla durante el Tercer Reig para prepararme a lo que voy a encontrar.
Grangé ya publicó una serie de libros dedicados al Mal. Este libro continúa en esa línea: describiendo horrores, monstruos y situaciones que no debieran haber existido.
Un libro y un autor que recomiendo.
Como no podía ser menos:
Valoración: 10/10
Lectura: agosto 2023
Durísimo por la ambientación del periodo que abarca. Entretenida la investigación de los crímenes.
Con este libro tenía un dilema: no me gusta leer libros históricos a partir de una determinada fecha, me remueven y me ponen enferma, en especial los ambientados en la IIGM, pero Grangé es uno de mis autores favoritos y hacía tiempo que no traducían/publicaban uno de sus libros. Sin dudarlo: la sangre es débil y no puedo evitar caer en sus letras. A pesar del sufrimiento, ha valido la pena. ¡Qué bueno que es Grangé!
Tal como dice la sinopsis es un libro ambientado en Berlín, la trama arranca momentos previos a la invasión de Polonia. Mujeres de altos mandatarios afines al régimen son asesinadas y la investigación acaba recayendo en tres personajes un tanto dispares: Franz Beewen, un bruto policía de la Gestapo de origen campesino; Mina von Hassel, una prestigiosa psiquiatra de origen noble que dirige un manicomio y Simon Kraus, un psicoanalista acomodado con ciertos gustos mundanos que "trataba" a las víctimas.
La ambientación del libro es muy buena en todo momento. La investigación de los asesinatos es el hilo conductor que da pie a esta novela a caballo entre thriller y novela histórica. Arranca en esos momentos previos a la IIGM, donde se respira el ambiente decrépito, de pobreza, desesperanza, brutalidad y necesidad de sus gentes, frente a la frivolidad de las damas afines al régimen que se reúnen para beber champán en el prestigioso hotel Adlon. Una sociedad masacrada que rinde culto a los lisiados de la anterior guerra. Un buen caldo de cultivo para convertirse en un "buen alemán", donde cada vez tienen mayor poder las fuerzas de seguridad. Nos menciona de pasada cuando entran en la guerra Inglaterra y Francia, menciona los reclutamientos, nos muestra las condiciones de los combatientes en el frente y continúa mostrándonos el horror de las depravaciones cometidas por el régimen a través de Ernest Mengerhäusen, el Monstruo. La parte final del libro es durísima, por desgracia, nada nuevo que no sepamos.
La investigación de los crímenes es encargada a Franz Beewen. Por el camino, se cruza con con dos civiles: Mina von Hassel y Simon Kraus. A Franz le ocultan información y le ponen la zancadilla en alguna ocasión. Solo la tenacidad y el deseo de conocer qué se esconde detrás de la "Operación Europa", les llevará hasta el final. Hay algún giro y alguna cosa que sospechas con antelación, pero la investigación está bien llevada, se funde con la trama histórica y aún queda alguna sorpresa sobre los supuestos asesinos. Aunque me ha parecido que tiene más fuerza la parte histórica que la parte de intriga/investigación.
Los personajes están bien perfilados, con contraste entre ellos. Franz es el más complejo, detrás de "ese armario" se esconde algo más. En el libro aparecen unos cuantos "apellidos alemanes", imposible de recordar, pero el autor ha usado nombres sencillos y apellidos bastante diferenciados para que los puedas recordar. También se mencionan algunos barrios y zonas de Berlín con nombres en alemán.
Es una novela de lectura rápida, dividida en cinco partes y narración lineal. Se agradece que los capítulos sean cortos, por el dinamismo que aporta, por el interés con que termina cada uno y en algunos casos, por las escenas que recoge.
El título original es Les promises, más insinuador que el título de nuestra edición en castellano. No entro a valorar estos cambios que no entiendo. En mi caso, agradezco que el título de nuestra edición recalque que la acción se desarrolla durante el Tercer Reig para prepararme a lo que voy a encontrar.
Grangé ya publicó una serie de libros dedicados al Mal. Este libro continúa en esa línea: describiendo horrores, monstruos y situaciones que no debieran haber existido.
Un libro y un autor que recomiendo.
Como no podía ser menos:
Valoración: 10/10
Lectura: agosto 2023
September 24, 2023
Espectacular. Buenísima novela de investigación criminal ambientada en Alemania en 1939-1942. Este autor escribe de lujo, con una trama construida minuciosamente paso a paso.
Escenario: Berlín nazi, antes de la Segunda Guerra Mundial. La ambientación es impresionante.
Trama: varias esposas de hombres importantes del régimen nazi son asesinadas y tras ello hay una pauta de un asesino en serie. Todas ellas se conocían y se reunían regularmente en el hotel Adlon, donde formaban parte de un club privado.
Tres personajes principales: la joven baronesa Minna von Hassel, Franz Beewen y Simon Kraus. Todos ellos muy bien perfilados, no pueden ser más dispares y, aunque no tienen ninguna experiencia en investigación criminal, juntos van detrás del asesino: el Hombre de Mármol. Franz, agente de las SS, junto a dos psiquiatras, Minna y Simon. Cada uno con sus propios motivos para implicarse y descubrir al asesino.
Simon Kraus conocía a las jóvenes mujeres asesinadas, todas pacientes suyas y amantes ocasionales. Y cada una de ellas había mencionado, en sus sesiones, extraños sueños donde aparecía un hombre con una máscara de marmol.
A medida que la investigación avanza, cada vez se hace más peligrosa, compleja y difícil. No es fácil dar con el asesino y a veces creen tenerlo a tiro de piedra, pero fallan. Además, no son del agrado de la Gestapo.
Finalmente, logran resolver los crímenes.
Cuando empieza la guerra, son enviados al campo de batalla, en diferentes lugares, siendo testigos de la carnicería en el frente. Pero, cada uno de ellos no puede dejar de pensar en ¿qué es la Operación Europa??
Recomiendo mucho esta novela, con una trama excelente, personajes muy potentes y muy buena recreación de la Alemania nazi.
Una joya 🙂
Escenario: Berlín nazi, antes de la Segunda Guerra Mundial. La ambientación es impresionante.
Trama: varias esposas de hombres importantes del régimen nazi son asesinadas y tras ello hay una pauta de un asesino en serie. Todas ellas se conocían y se reunían regularmente en el hotel Adlon, donde formaban parte de un club privado.
Tres personajes principales: la joven baronesa Minna von Hassel, Franz Beewen y Simon Kraus. Todos ellos muy bien perfilados, no pueden ser más dispares y, aunque no tienen ninguna experiencia en investigación criminal, juntos van detrás del asesino: el Hombre de Mármol. Franz, agente de las SS, junto a dos psiquiatras, Minna y Simon. Cada uno con sus propios motivos para implicarse y descubrir al asesino.
Simon Kraus conocía a las jóvenes mujeres asesinadas, todas pacientes suyas y amantes ocasionales. Y cada una de ellas había mencionado, en sus sesiones, extraños sueños donde aparecía un hombre con una máscara de marmol.
A medida que la investigación avanza, cada vez se hace más peligrosa, compleja y difícil. No es fácil dar con el asesino y a veces creen tenerlo a tiro de piedra, pero fallan. Además, no son del agrado de la Gestapo.
Finalmente, logran resolver los crímenes.
Cuando empieza la guerra, son enviados al campo de batalla, en diferentes lugares, siendo testigos de la carnicería en el frente. Pero, cada uno de ellos no puede dejar de pensar en ¿qué es la Operación Europa??
Recomiendo mucho esta novela, con una trama excelente, personajes muy potentes y muy buena recreación de la Alemania nazi.
Una joya 🙂
August 30, 2022
Logodnicele Reichului este o cărămidă de 688 de pagini intense, terifiante și extrem de bine scrise.
Pe fondul cruzimii și barbariilor realizate de naziști în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, Jean-Christophe Grange ne duce pe urmele unui serial killer on the loose ce ucide și mutilează soțiile unor oameni de rang înalt al acelor vremuri. Echipa ce investighează aceste omoruri este una de șoc: o mașină de forță al cărui singur gând este să ajungă pe front, un psihiatru ce trata doamnele bune din înalta societate a naziștilor și o psihiatră ce trăiește într-un conac dar care are o inimă mare și încearcă să își vindece pacienții.
https://ciobanuldeazi.home.blog/2022/...
Pe fondul cruzimii și barbariilor realizate de naziști în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, Jean-Christophe Grange ne duce pe urmele unui serial killer on the loose ce ucide și mutilează soțiile unor oameni de rang înalt al acelor vremuri. Echipa ce investighează aceste omoruri este una de șoc: o mașină de forță al cărui singur gând este să ajungă pe front, un psihiatru ce trata doamnele bune din înalta societate a naziștilor și o psihiatră ce trăiește într-un conac dar care are o inimă mare și încearcă să își vindece pacienții.
https://ciobanuldeazi.home.blog/2022/...
September 28, 2021
Quand Jean-Christophe Grangé publie un nouveau livre, c'est la fête à la maison. J'ai lu tous ses livres et je le retrouve toujours avec un plaisir mêlé d'émoi.
Et quand Grangé décide de s'attaquer au roman/polar historique il le fait avec brio.
Les Promises est une vraie immersion dans le Berlin de l'ère nazi, son froid ses pluies ses uniformes et l'ombre omniprésente de son fuhrer. Un tueur sadique charcute des épouses de hauts dignitaires nazis. Qui enquête ? Un trio improbable : une baronne communiste, un psychiatre désœuvré et un gestapiste !
Ce roman est certes différent de tous les autres Grangé. Pas de police, une enquête clandestine, un autre pays, une autre époque, un rythme différent... mais on retrouve la maestra du maître du thriller français, les fausses pistes, les personnages à la dérive, le dénouement sobre mais époustouflant, les questions et les réflexions, tout y était.
Et moi j'étais comblée ❤️
Et quand Grangé décide de s'attaquer au roman/polar historique il le fait avec brio.
Les Promises est une vraie immersion dans le Berlin de l'ère nazi, son froid ses pluies ses uniformes et l'ombre omniprésente de son fuhrer. Un tueur sadique charcute des épouses de hauts dignitaires nazis. Qui enquête ? Un trio improbable : une baronne communiste, un psychiatre désœuvré et un gestapiste !
Ce roman est certes différent de tous les autres Grangé. Pas de police, une enquête clandestine, un autre pays, une autre époque, un rythme différent... mais on retrouve la maestra du maître du thriller français, les fausses pistes, les personnages à la dérive, le dénouement sobre mais époustouflant, les questions et les réflexions, tout y était.
Et moi j'étais comblée ❤️
October 14, 2022
İkinci Dünya Savaşı’nda yaşanan soykırımın sadece Yahudiler açısından değil engelliler, akıl hastaları ve çingeneler açısından anlatan tarihive kurguyu mükemmel birleştiren bir kitaptı. Yazar kitap için derinlemesine araştırmalar yapmış. Dönemin gerçek bir uzmanı gibi olayları ve yerleri betimlemiş.
Benim açımdan kitapta eksik kalan yanlar karakterlerin gerçeklik hissi vermemesi (komedi karakteri gibilerdi) ve kitabın aşırı uzayıp ara ara sıkması oldu. Ama genel olarak önerebileceğim bir polisiye. Grange her zaman kendini okutturuyor.
Benim açımdan kitapta eksik kalan yanlar karakterlerin gerçeklik hissi vermemesi (komedi karakteri gibilerdi) ve kitabın aşırı uzayıp ara ara sıkması oldu. Ama genel olarak önerebileceğim bir polisiye. Grange her zaman kendini okutturuyor.
July 7, 2023
Jean-Christophe Grangé’nin Türkçe basılan ilk kitabını okuduktan sonra çıkan tüm kitaplarını ilk gün alıp çok kısa zamanda okuyan bir okuyucuydum. Bu kitabı bitirmek ise tam bir ızdırap oldu benim için. Başlama tarihime baktığımda üstüne 20 kitap bitirmişim ama bu kitap bitmemiş. Son yıllarda Grangé’nin her yıl bir kitap çıkarma zorunluluğunda uzun metinler yazması kalitesinde azalmaya neden oldu benim gözümde. Yeni bir kitap çıkardığında evet yine alıp okuyacağım ama bu durum acaba nasıl güzel bir kitap yazdıdan ziyade kitaplığımdaki külliyatının eksik kalmaması dürtüsüyle olacak.
June 7, 2022
Grangé renunță, cu acest roman, la situarea contemporană a acțiunii și se îndreaptă spre un moment-cheie al istoriei secolului trecut: în bună măsură, cele întîmplate în roman se desfășoară în jurul datei izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, în septembrie 1939, la Berlin. Personajele sînt, de asemenea, atipice pentru scriitorul francez. Nu mai avem de-a face cu un polițist singuratic, un suflet torturat de greșelile trecutului, ambiguu moral și care acționează purtat de instincte, ci cu un trio pe cît de improbabil, pe-atît de memorabil: un ofițer SS supărat pe viață, o psihiatră ce-și îneacă în alcool neputința de a-și vindeca pacienții din azilul pe care-l conduce și un psihanalist strălucit, dar amoral, șantajist și ocazional gigolo, care descoperă că între o viață fără griji și realitatea cruntă a Germaniei naziste nu e decît un pas. Cei trei se văd obligați să facă echipă pentru a opri un criminal în serie care și-a luat drept țintă „logodnicele Reichului” din titlu, femeile din elita societății naziste. Iar marele atu al cărții, zic eu, e felul în care Grangé își construiește personajele și cartografiază evoluția relației dintre acestea. Decorul, Berlinul în prag de război, e extraordinar de bine redat, iar atmosfera apăsătoare a conflagrației iminente constituie un fundal teribil de apăsător și omniprezent. În sfîrșit, latura detectivistică a romanului, marcată de întorsături de situație șocante, e contrabalansată de o documentată (și justificată de către intrigă) trecere în revistă a ororilor naziste și a persecuțiilor la care au fost supuși „dușmanii Reichului”. Despre deznodămînt n-am să scriu decît atît: wow! Pe scurt: avem de-a face cu cea mai complexă carte a lui Grangé, un scriitor cîtuși de puțin facil, de altminteri.
April 30, 2023
Saga rocambolesque dans le terrifiant décor de l’Allemagne nazie au moment de l’invasion de la Pologne à l’automne 1939. Mais la guerre n’est évoquée que de façon anecdotique. C’est l’horreur sadique des dirigeants dégénérés du Reich qui devait durer mille ans (une forme d’humilité, pourquoi pas éternellement?) qui est remarquablement disséquée, sur base d’un extraordinaire travail de recherche historIque, même si l’auteur se permet sans doute quelques adaptations.
La description de toutes les techniques fumistes élaborées pour éliminer tous les non-aryens et instaurer une race pure et parfaite (incroyable quand leur Führer n’était qu’un malingre rachitique, dégénéré, gesticulant, hurleur grotesque et totalement fou) provoque la nausée. De bout en bout.
L’histoire: un improbable trio - un gestapiste lourd et primaire, une psy alcoolique et droguée et un autre psy, dandy et maître-chanteur) va s’unir pour élucider une énigme policière : qui tue de la façon la plus sauvage, le gratin des plus jolies Berlinoises, épouses (infidèles) de vieux dignitaires du régime pourri?
Une longue recherche, qui va durer jusqu’en 1942, où le trio va affronter les adversaires les plus redoutables, au cours d’incroyables -mais passionnantes- péripéties de l’extrême.
Douloureux, haletant. Et dans ce monde de la folie extrême, Grangé parvient -sans choquer- à glisser quelques traits d’humour, toujours en finesse. Une prouesse de plus..
La description de toutes les techniques fumistes élaborées pour éliminer tous les non-aryens et instaurer une race pure et parfaite (incroyable quand leur Führer n’était qu’un malingre rachitique, dégénéré, gesticulant, hurleur grotesque et totalement fou) provoque la nausée. De bout en bout.
L’histoire: un improbable trio - un gestapiste lourd et primaire, une psy alcoolique et droguée et un autre psy, dandy et maître-chanteur) va s’unir pour élucider une énigme policière : qui tue de la façon la plus sauvage, le gratin des plus jolies Berlinoises, épouses (infidèles) de vieux dignitaires du régime pourri?
Une longue recherche, qui va durer jusqu’en 1942, où le trio va affronter les adversaires les plus redoutables, au cours d’incroyables -mais passionnantes- péripéties de l’extrême.
Douloureux, haletant. Et dans ce monde de la folie extrême, Grangé parvient -sans choquer- à glisser quelques traits d’humour, toujours en finesse. Une prouesse de plus..
December 31, 2023
«Обраниц��» Жан-Крістоф Ґранже.
Це дуже крутий детектив з бомбезним сюжетом, але таким кринжовим фіналом. Я просто не можу передати словами, що я відчув коли прочитав один абзац, який закреслив всю симпатію до книги.
Взагалі тема та ідея книги крута. Я дійсно кайфував практично до кінця книги. Все дуже динамічно і цікаво, я б не сказав, що вона легка. Але готуйтесь, будуть моменти , що вас буде вивертати-це стосується тих, хто дуже прискіпливий.
Мені сподобалась тематика, автор наводить історичні факти і моменти, тут я просто біг по сторінках від цікавості.
В той же час, автор показує нам життя Берліна до початку Другої світової війни та процеси, які відбувались в середовищі СС тощо. Ґранже описує потаємні моменти СС, від вивчення якоїсь хвороби до дослідництва над людьми (євреї, роми).
Це реально той детектив, де здогадаєшся хто вбивця в самому кінці.
7/10. Тільки тому що фінал крінж
Це дуже крутий детектив з бомбезним сюжетом, але таким кринжовим фіналом. Я просто не можу передати словами, що я відчув коли прочитав один абзац, який закреслив всю симпатію до книги.
Взагалі тема та ідея книги крута. Я дійсно кайфував практично до кінця книги. Все дуже динамічно і цікаво, я б не сказав, що вона легка. Але готуйтесь, будуть моменти , що вас буде вивертати-це стосується тих, хто дуже прискіпливий.
Мені сподобалась тематика, автор наводить історичні факти і моменти, тут я просто біг по сторінках від цікавості.
В той же час, автор показує нам життя Берліна до початку Другої світової війни та процеси, які відбувались в середовищі СС тощо. Ґранже описує потаємні моменти СС, від вивчення якоїсь хвороби до дослідництва над людьми (євреї, роми).
Це реально той детектив, де здогадаєшся хто вбивця в самому кінці.
7/10. Тільки тому що фінал крінж
May 11, 2023
A través de los personajes vemos como era la sociedad alemana en el Tercer Reich y como lo vivian ellos, cómo una política basada en la muerte afecta ya no a los condenados sino a los propios alemanes. Unos personajes muy dispares que se unen para descubrir a un asesino y a pesar de que todos han hecho maldades y no se les puede considerar buenas personas Grangé consigue que llegues a, si bien no encariñarte, sí a seguir sus pasos apoyándoles. Buena recreación histórica, Grangé nunca decepciona
January 5, 2024
Bu kitap Glenn Meade'nin değil.
Bu kitap Glenn Meade'nin değil.
Bu kitap Glenn Meade'nin değil.
Gerek geçtiği dönem, gerek kapağı, gerekse erken dönem Doğan Kitap Glenn Meade basımlarıyla aynı tarza sahip olması nedeniyle uzun süre bu olguyu üstümden atamadım. Bir noktada hani Scooby Doo bölümün kötüsünün maskesini kaldırır da bölümün başında tanıştığımız karakter çıkar ya, ben de aynı şekilde "Brandenburg, is that you?" oldum.
Açık söyleyeyim girişini çok beğendim. Çok tanıdık bir atmosfer, çok tanıdık bir kurgu ama yine de giriş çok iyiydi. Özellikle son dönem JCG'lerin neredeyse tümünü o kadar sevmedim ki bu kitap JCG'nin bir özüne dönüş bile oldu. Hatta benim bir iddiam var o da son dönemde çıkan hiçbir kitabı Grange'ın kendi yazmadığı. Belki gözden geçirmiştir ama bence bizzat yazmadı. Ancak bu kitabı belli ki kendi yazmış.
Biraz kitabın gereksiz uzamasından biraz da benim yorgunluğumdan okurken bu kadar uyuyakaldığım başka kitap hatırlamıyorum. Sonu da açıkçası biraz sönük kaldı ama süreç keyifliydi diyebilirim.
Her ne kadar sövsek de yeni bir Jean Christophe Grange romanı çıkınca alacağız ve okuyacağız (ve yine söveceğiz). O yüzden kimse kendini kandırmasın :)
Herkese keyifli okumalar!
Bu kitap Glenn Meade'nin değil.
Bu kitap Glenn Meade'nin değil.
Gerek geçtiği dönem, gerek kapağı, gerekse erken dönem Doğan Kitap Glenn Meade basımlarıyla aynı tarza sahip olması nedeniyle uzun süre bu olguyu üstümden atamadım. Bir noktada hani Scooby Doo bölümün kötüsünün maskesini kaldırır da bölümün başında tanıştığımız karakter çıkar ya, ben de aynı şekilde "Brandenburg, is that you?" oldum.
Açık söyleyeyim girişini çok beğendim. Çok tanıdık bir atmosfer, çok tanıdık bir kurgu ama yine de giriş çok iyiydi. Özellikle son dönem JCG'lerin neredeyse tümünü o kadar sevmedim ki bu kitap JCG'nin bir özüne dönüş bile oldu. Hatta benim bir iddiam var o da son dönemde çıkan hiçbir kitabı Grange'ın kendi yazmadığı. Belki gözden geçirmiştir ama bence bizzat yazmadı. Ancak bu kitabı belli ki kendi yazmış.
Biraz kitabın gereksiz uzamasından biraz da benim yorgunluğumdan okurken bu kadar uyuyakaldığım başka kitap hatırlamıyorum. Sonu da açıkçası biraz sönük kaldı ama süreç keyifliydi diyebilirim.
Her ne kadar sövsek de yeni bir Jean Christophe Grange romanı çıkınca alacağız ve okuyacağız (ve yine söveceğiz). O yüzden kimse kendini kandırmasın :)
Herkese keyifli okumalar!
August 30, 2022
Mermer Adam, tarihi gerçeklerin gizem ve gerilim ile örülmüş bir kurgu çerçevesinde yansıtıldığı , diktatörlük rejiminin farklı statülerden gelen insanlar üzerine etkisinin vurgulandığı, ana karakterlerin içsel dünyalarının derinlemesine işlendiği, soluksuz okuduğum, çok etkileyici bir kitaptı. Zayıflıkları, hataları ve travmatik yaşantıları ile çarpıcı bir netlikte kurgulanmış ana karakterleri, özgün fikirler ile inşa edilmiş temposu yüksek kurgusu, savaşın yıkıcılığı ile insanların acımasızlığına yönelik vurguları dikkatimi çeken özelliklerinden.
Sene 1939. Almanya'nın Polonya'ya doğru harekete geçeceği ve savaşın kapıda olduğu haberleri yayılırken; Nazi yüksek sosyetesine mensup kadınlar teker teker öldürülür. Eşleri yüksek statülere sahip bu kadınlar, Wilhelm kulübünün üyesi olmak ile birlikte, aynı psikiyatriste gitmektedir. Bu durum,vakada çalışmak üzere görevlendirilen gestapo subayı Franz Beewen ile rüyalar üzerine çalışan psikanalist Simon Kraus'u karşı karşıya getirir. Bu görüşme; öldürülen üç kadının da aynı rüyayı gördüğünü ortaya çıkarır: Mermer görünümlü bir maske takan ve korku uyandıran bir adam. Hastane yöneticisi ve psikiyatrist Minna Von Hassel'ın da katılımıyla birbirinden farklı görüşlere, karanlık geçmişlere ve yaşantılara sahip bu üç kişi kendi deneyimleri ile ipuçlarını değerlendirecek, bilmecelerin peşinde farklı dönemeçlere sapacak, gizemlerle örülmüş acı dolu gerçeklerin peşinde tuhaf bir işbirliği oluşturacaktır.
Farklı ırklara yönelik gösterilen zulümün yanında Alman halkının Nazi yönetimine dair düşünceleri, ayakta kalma çabası, travmatik yaşam olaylarının etkilerinin de işlendiği bu kitap gerek kurgusu , gerekse gerçek tarihi karakterlere yer veren konusu ile önerimdir.
Sene 1939. Almanya'nın Polonya'ya doğru harekete geçeceği ve savaşın kapıda olduğu haberleri yayılırken; Nazi yüksek sosyetesine mensup kadınlar teker teker öldürülür. Eşleri yüksek statülere sahip bu kadınlar, Wilhelm kulübünün üyesi olmak ile birlikte, aynı psikiyatriste gitmektedir. Bu durum,vakada çalışmak üzere görevlendirilen gestapo subayı Franz Beewen ile rüyalar üzerine çalışan psikanalist Simon Kraus'u karşı karşıya getirir. Bu görüşme; öldürülen üç kadının da aynı rüyayı gördüğünü ortaya çıkarır: Mermer görünümlü bir maske takan ve korku uyandıran bir adam. Hastane yöneticisi ve psikiyatrist Minna Von Hassel'ın da katılımıyla birbirinden farklı görüşlere, karanlık geçmişlere ve yaşantılara sahip bu üç kişi kendi deneyimleri ile ipuçlarını değerlendirecek, bilmecelerin peşinde farklı dönemeçlere sapacak, gizemlerle örülmüş acı dolu gerçeklerin peşinde tuhaf bir işbirliği oluşturacaktır.
Farklı ırklara yönelik gösterilen zulümün yanında Alman halkının Nazi yönetimine dair düşünceleri, ayakta kalma çabası, travmatik yaşam olaylarının etkilerinin de işlendiği bu kitap gerek kurgusu , gerekse gerçek tarihi karakterlere yer veren konusu ile önerimdir.
December 11, 2021
Book packed with Americanisms and stereotypes, historical parody like Inglorious Basterds or Jojo Rabbit 🤦♂️ Then the plot is too complex, the number of lucky or unlucky coincidences is sickly high… I mean, even what’s the point of presenting the first suspect at 50% of the book if a reader sees that it simply cannot end there? I hope this book won’t be neither translated nor adapted.🤞
December 8, 2022
Yazarın her kitabını çok beğeniyorum. Ama bunu daha çok beğendim. Almanca kelimeleri çok fazla kullanması biraz okumayı bölse de genel olarak akıcıydı. Keşke sonu daha belirgin bir şekilde bitseydi.
December 30, 2022
Din recenzia apărută pe Biblioteca lui Liviu în cadrul blog tourului dedicat publicării în limba română a volumului „Logodnicele Reichului”:
„Printre două hărțuieli la adresa lui Krauss, pe care îl disprețuiește din toată inima, Beewen are timp și să fugă până la azilul unde este internat tatăl său, o instituție condusă de o beizadea pe nume Minna von Hassel, o tânără alcoolică pusă pe fapte mari: vindecarea și salvarea tuturor nefericiților internați acolo – retardați, traumatizați de războaie, nebuni cu acte în regulă, schizofrenici și toate elementele rușinoase de care naziștii ar dori cu tot dinadinsul să scape, să devină mai puri și mai măreți și să cucerească lumea. Însă Minna nu se poate salva nici măcar pe ea însăși: abandonată de părinți, lăsată de izbeliște să conducă un azil cu bani puțini, unde bolnavii mor de foame sau de frig, ea s-a refugiat în brațele primitoare ale alcoolului, din care nu se mai întrevede nicio șansă de scăpare. Însă o mână de ajutor îi este întinsă de Beewen, care tot vine să-și viziteze tatăl bolnav la azilul condus de ea și care dezvoltă un soi de mică obsesie la adresa psihiatrei căreia nu-i e deloc necunoscut Simon Krauss.
Și, împreună, toți trei, pornesc pe urmele criminalului. Sau ale criminalilor, că la câte întorsături de situație inventează Jean-Christophe Grangé, ai avea impresia că sunt mai mulți, unul mai dus cu pluta ca altul, mai șmecher, mai sângeros și mai viclean. Ba e un soldat mutilat în timpul Marelui Război, chitit să se răzbune pe femeile frumoase, ba e un actor care-a intrat prea bine în pielea unui personaj de film, ba e Omul de marmură, ba e ăla, ba e celălalt, ba îl urmăresc pe criminal prin trenuri, ba la o paradă la care participă tot orașul, ba prin subteranele inundate de ape ale Berlinului, cert este că atunci când n-ai informații și șefii îți ascund multe elemente de teama de-a nu șubrezi credința în misiunea lor de cucerire a lumii, iar fostul crescător de păsări visează la o țară plină de Feți-Frumoși blonzi și cu ochii albaștri, puri până la a șaptea spiță, misiunea este imposibilă. Criminalul, extrem de greu de prins, iar credința în această lume grav bolnavă, tot mai firavă.
Poate că singurele lucruri pe care i le-aș reproșa acestui extrem de ambițios roman ar fi lungimea excesivă și modul ușor cam forțat în care se petrece metamorfoza lui Beewen. Elementele există, faptele se înlănțuie firesc, dar parcă prea repede devine dintr-un nazist convins și pornit să căsăpească francezi, evrei, țigani, să spargă mutre și să frângă spinări cu bastoane, într-un tip sătul de măceluri și de răul pur care a devenit imensa majoritate a Germaniei. Întorsăturile de situație se țin lanț, cele trei personaje alternează cugetările amare și încărcate de durere cu câteva scene de-a dreptul înduioșătoare, iar Jean-Christophe Grangé creionează un portret nemilos al Răului cu R mare: nu doar nazismul, ci placiditatea cu care oamenii l-au lăsat să-i acapareze, să le pună stăpânire pe vieți și nu doar să le distrugă bunurile și viețile, ci însuși viitorul. E de ajuns ca un singur om bun să tacă, și atunci răul și-a îndeplinit menirea. Cruzimea, indiferența, crimele lipsite de orice justificare, nebunia ca mod de viață, indiferența la durerea și suferința semenilor, lăcomia, grozăviile ca mod de viață, toate sunt elemente atotprezente, care fac parcă să pălească uneori atrocitățile lipsite de sens cu care contribuie și criminalul pe urmele căruia au pornit Franz Beewen, Simon Krauss și Minna von Hassel. Recomandată!”
Mai multe: https://bibliotecaluiliviu.ro/2022/09....
„Printre două hărțuieli la adresa lui Krauss, pe care îl disprețuiește din toată inima, Beewen are timp și să fugă până la azilul unde este internat tatăl său, o instituție condusă de o beizadea pe nume Minna von Hassel, o tânără alcoolică pusă pe fapte mari: vindecarea și salvarea tuturor nefericiților internați acolo – retardați, traumatizați de războaie, nebuni cu acte în regulă, schizofrenici și toate elementele rușinoase de care naziștii ar dori cu tot dinadinsul să scape, să devină mai puri și mai măreți și să cucerească lumea. Însă Minna nu se poate salva nici măcar pe ea însăși: abandonată de părinți, lăsată de izbeliște să conducă un azil cu bani puțini, unde bolnavii mor de foame sau de frig, ea s-a refugiat în brațele primitoare ale alcoolului, din care nu se mai întrevede nicio șansă de scăpare. Însă o mână de ajutor îi este întinsă de Beewen, care tot vine să-și viziteze tatăl bolnav la azilul condus de ea și care dezvoltă un soi de mică obsesie la adresa psihiatrei căreia nu-i e deloc necunoscut Simon Krauss.
Și, împreună, toți trei, pornesc pe urmele criminalului. Sau ale criminalilor, că la câte întorsături de situație inventează Jean-Christophe Grangé, ai avea impresia că sunt mai mulți, unul mai dus cu pluta ca altul, mai șmecher, mai sângeros și mai viclean. Ba e un soldat mutilat în timpul Marelui Război, chitit să se răzbune pe femeile frumoase, ba e un actor care-a intrat prea bine în pielea unui personaj de film, ba e Omul de marmură, ba e ăla, ba e celălalt, ba îl urmăresc pe criminal prin trenuri, ba la o paradă la care participă tot orașul, ba prin subteranele inundate de ape ale Berlinului, cert este că atunci când n-ai informații și șefii îți ascund multe elemente de teama de-a nu șubrezi credința în misiunea lor de cucerire a lumii, iar fostul crescător de păsări visează la o țară plină de Feți-Frumoși blonzi și cu ochii albaștri, puri până la a șaptea spiță, misiunea este imposibilă. Criminalul, extrem de greu de prins, iar credința în această lume grav bolnavă, tot mai firavă.
Poate că singurele lucruri pe care i le-aș reproșa acestui extrem de ambițios roman ar fi lungimea excesivă și modul ușor cam forțat în care se petrece metamorfoza lui Beewen. Elementele există, faptele se înlănțuie firesc, dar parcă prea repede devine dintr-un nazist convins și pornit să căsăpească francezi, evrei, țigani, să spargă mutre și să frângă spinări cu bastoane, într-un tip sătul de măceluri și de răul pur care a devenit imensa majoritate a Germaniei. Întorsăturile de situație se țin lanț, cele trei personaje alternează cugetările amare și încărcate de durere cu câteva scene de-a dreptul înduioșătoare, iar Jean-Christophe Grangé creionează un portret nemilos al Răului cu R mare: nu doar nazismul, ci placiditatea cu care oamenii l-au lăsat să-i acapareze, să le pună stăpânire pe vieți și nu doar să le distrugă bunurile și viețile, ci însuși viitorul. E de ajuns ca un singur om bun să tacă, și atunci răul și-a îndeplinit menirea. Cruzimea, indiferența, crimele lipsite de orice justificare, nebunia ca mod de viață, indiferența la durerea și suferința semenilor, lăcomia, grozăviile ca mod de viață, toate sunt elemente atotprezente, care fac parcă să pălească uneori atrocitățile lipsite de sens cu care contribuie și criminalul pe urmele căruia au pornit Franz Beewen, Simon Krauss și Minna von Hassel. Recomandată!”
Mai multe: https://bibliotecaluiliviu.ro/2022/09....
September 9, 2022
Olay cozulunce bana Glenn Meade’in Brandenburg’unu hatirlatti. Orda da cikis noktasi 3. Reich’in gelecegini garantilemekti. Her neyse. Genel olarak guzel ama Grangé’nin eski romanlarindaki o tat yok. Lontano ve Kongo’ya Agit’ta yaptigi gibi konuyu 3 kere gereksiz dugumlemis.
Bu yuzden bir ara odagimi kaybettim. 3. dugumde degil de salliyorum 2. dugumde olayi cozseydi daha şık olurdu. Polisiye yonunden bagimsiz konusursam donemin betimlenis sekli, kara duzenin yarattigi korku/teror ortami muazzam. Albert Speer mimarisiyle Berlin kanli canli onumdeydi.
Doktor Mengele’yi de atlamamis. Karakteri direkt Mengele olarak yazmamis ama azcik 2WW bilgisi olan insam verdigi detaylardan Mengerhausen’in Mengele, Czestochowa’nin da Auschwitz oldugunu anliyor. Bu 4/5’i iyi bir tarihi roman okudugum icin verdim.
Bu yuzden bir ara odagimi kaybettim. 3. dugumde degil de salliyorum 2. dugumde olayi cozseydi daha şık olurdu. Polisiye yonunden bagimsiz konusursam donemin betimlenis sekli, kara duzenin yarattigi korku/teror ortami muazzam. Albert Speer mimarisiyle Berlin kanli canli onumdeydi.
Doktor Mengele’yi de atlamamis. Karakteri direkt Mengele olarak yazmamis ama azcik 2WW bilgisi olan insam verdigi detaylardan Mengerhausen’in Mengele, Czestochowa’nin da Auschwitz oldugunu anliyor. Bu 4/5’i iyi bir tarihi roman okudugum icin verdim.
This entire review has been hidden because of spoilers.
November 9, 2023
3,5 Sterne
Ansich eine sehr spannende Geschichte und gut erzählt, wenn sich der Autor nicht immer wieder in verschiedenen Details verlieren würde, die nur mäßig viel zum Fortschritt der Handlung beitragen. Und auch das Ende ist sicherlich Geschmacksache ...
Ansich eine sehr spannende Geschichte und gut erzählt, wenn sich der Autor nicht immer wieder in verschiedenen Details verlieren würde, die nur mäßig viel zum Fortschritt der Handlung beitragen. Und auch das Ende ist sicherlich Geschmacksache ...
September 24, 2022
Okurken şunu düşündüm çevirmen Tankut Gökçe niye okuru kitabı okurken Brechtvari bir yabancılaşma efekti ile kurgudan uzaklaştıran Miyasma Sarakalı ses tonu Füzen Kafetiyer Kazamat gibi kelimeler kullanmış
September 8, 2023
“Alemania baila sobre nuestros cadáveres, hijo! Y son tus botas las que aplastan mi boca. Moriré asfixiado por los gases de tus líderes” ~ Muerte en el Tercer Reich de Jean-Christophe Grangé.
Berlín, durante la II Guerra Mundial. Las mujeres de altos cargos nazis están apareciendo asesinadas de una manera brutal. Franz Beewen es el encargado de la investigación y cuando descubre que estas mujeres se han relacionado con el psicoanalista Simon Kraus decide implicarlo en la investigación. Lo mismo sucede con la psiquiatra Mina von Hassel, que además pertenece a una prestigiosa familia alemana.
Todas las víctimas presentan una peculiaridad y es que todas ellas, antes de morir asesinadas, reconocieron haber soñado con un hombre de mármol; un aspecto que complica la investigación que, poco a poco, se va enredando más con más muertes y con el inicio de la guerra.
La verdad es que me ha gustado el libro pero me ha costado horrores leerlo. No creo que sea culpa de la historia –quizá yo imaginaba algo más “El ángel de Múnich” que sí os recomiendo– pero es que este libro ha estado paseando conmigo en mis días de vacaciones de un lado para otro y lo he ido intercalando con otros más cómodos de leer por su tamaño. No sé si en condiciones normales lo hubiese disfrutado más o si realmente la historia es tan lenta como me ha parecido pero la realidad es que esperaba más.
Lo mejor, la crítica constante al sistema nazi. “Las SS eran atléticas, sin duda, y seguían el dicho «mente sana en cuerpo sano». El único problema era que las ideas nazis no eran muy saludables y la mayoría de los jóvenes soldados se drogaban con anfetaminas”. Si os van las historias de la IIGM y los crímenes, adelante con él. Eso sí, no os lo llevéis de viaje.
Berlín, durante la II Guerra Mundial. Las mujeres de altos cargos nazis están apareciendo asesinadas de una manera brutal. Franz Beewen es el encargado de la investigación y cuando descubre que estas mujeres se han relacionado con el psicoanalista Simon Kraus decide implicarlo en la investigación. Lo mismo sucede con la psiquiatra Mina von Hassel, que además pertenece a una prestigiosa familia alemana.
Todas las víctimas presentan una peculiaridad y es que todas ellas, antes de morir asesinadas, reconocieron haber soñado con un hombre de mármol; un aspecto que complica la investigación que, poco a poco, se va enredando más con más muertes y con el inicio de la guerra.
La verdad es que me ha gustado el libro pero me ha costado horrores leerlo. No creo que sea culpa de la historia –quizá yo imaginaba algo más “El ángel de Múnich” que sí os recomiendo– pero es que este libro ha estado paseando conmigo en mis días de vacaciones de un lado para otro y lo he ido intercalando con otros más cómodos de leer por su tamaño. No sé si en condiciones normales lo hubiese disfrutado más o si realmente la historia es tan lenta como me ha parecido pero la realidad es que esperaba más.
Lo mejor, la crítica constante al sistema nazi. “Las SS eran atléticas, sin duda, y seguían el dicho «mente sana en cuerpo sano». El único problema era que las ideas nazis no eran muy saludables y la mayoría de los jóvenes soldados se drogaban con anfetaminas”. Si os van las historias de la IIGM y los crímenes, adelante con él. Eso sí, no os lo llevéis de viaje.
October 30, 2022
Grangé okumaya Kızıl Nehirler ile başladım, hayran oldum, yeni kitaplarını heyecanla bekledim, ancak bir noktada yollarımız ayrıldı. Uzun zamandır okumuyordum, Mermer Adam'ın konusu ilgimi çekti, başlayınca hikaye beni sardı, Grangé ile barıştık diyebilirim:)
1939, Berlin… Reich'in önde gelen isimlerinin eşleri öldürülmeye başlar, cinayetlerin halktan gizlenmesi ve seri katilin bir an önce yakalanması lazımdır. Olayların yönlendirmesiyle bir Gestapo subayı ve iki psikiyatr katilin peşine düşerler ve nefes nefese bir takip başlar…
Hikayenin yer yer uzaması ve karakterlerin bazı gerçeklikten uzak halleri beni rahatsız etse de genel itibariyle kitabı sevdim. Ayrıca dönemin Almanyasını, ortama hakim olan havayı ve insanlık dışı uygulamaları resmeden arka plan ilgimi çekti...
1939, Berlin… Reich'in önde gelen isimlerinin eşleri öldürülmeye başlar, cinayetlerin halktan gizlenmesi ve seri katilin bir an önce yakalanması lazımdır. Olayların yönlendirmesiyle bir Gestapo subayı ve iki psikiyatr katilin peşine düşerler ve nefes nefese bir takip başlar…
Hikayenin yer yer uzaması ve karakterlerin bazı gerçeklikten uzak halleri beni rahatsız etse de genel itibariyle kitabı sevdim. Ayrıca dönemin Almanyasını, ortama hakim olan havayı ve insanlık dışı uygulamaları resmeden arka plan ilgimi çekti...
May 11, 2023
Una novela histórica con pinceladas de intriga impecablemente escrita.
Grangé es un maestro a la hora de normalizar situaciones extremas. En un entorno de barbaridades como es la segunda guerra mundial, el autor consigue que lo importante sean los personajes principales. Tres seres con claros y oscuros, un nazi, un psiquiatra alemán y una aristócrata.
Ni los buenos son tan buenos, ni los malos son tan malos.
Grangé es un maestro a la hora de normalizar situaciones extremas. En un entorno de barbaridades como es la segunda guerra mundial, el autor consigue que lo importante sean los personajes principales. Tres seres con claros y oscuros, un nazi, un psiquiatra alemán y una aristócrata.
Ni los buenos son tan buenos, ni los malos son tan malos.
August 30, 2023
Die Ehefrau eines Nazioberhauptes wird völlig zerstückelt in der Nähe der Museumsinsel gefunden. Fritz Beewen, SS-Offizier, soll den Mord aufklären. Wenn er nur wüsste, was diese marmornen Träume sind, von denen der Psychiater Simon Kraus geredet hat.
Simon Kraus ist Psychoanalytiker und behandelt vorzugsweise Frauen. Die Frauen, die mit den Nazigrößen Berlins liiert sind. Dabei hatte er schon mehrfach eine Schönheit dabei, die auch in seinem Bett gelandet ist. Ihre Träume und Ängste nutzt er obendrein dazu, um die Damen zu erpressen. So finanziert er sich in den unsicheren Zeiten von 1939, seinen recht feudalen Lebensstil. Seine "Opfer" trifft er im Adlon, Berlins erster Adresse. Die hohen Damen haben dort einen Klub gegründet, den Wilhelmklub. Dort wird bei verbotener Musik getanzt und Champagner getrunken. Kraus ist dort gern gesehen, denn er ist ein sehr charmanter, wenn auch kleiner Mann.
Franz Beewen, der Ermittler, hatte eine schwierige Vorgeschichte. Am übelsten hat ihm der Erste Weltkrieg mitgespielt, denn als sein Vater, von einem Senfgasangriff missgestaltet, in einem "Sanatorium" untergebracht wurde, brach für den 9-Jährigen die Welt zusammen. Er wurde über die Jahre zu einem üblen Menschen, der weder vor der SA noch vor den Ringvereinen zurückgeschreckt ist. Er war überall dabei und hat sich so in die SS hochgearbeitet. Sein Ziel ist es, bei der Gestapo mitzumischen. Aber dazu muss er diese Morde aufklären, sonst landet er noch selber im KZ.
Die Dritte im Bunde ist Minna von Hassel. Tochter aus gutem Hause. Doch irgendetwas scheint da schiefgelaufen zu sein, denn sie leitet ein Heim für behinderte Menschen. Ihr bester Freund ist der Alkohol und was es sonst noch an Verbotenen gibt. Sie betreut den Vater von Beewen in ihrem Sanatorium. Ihr ist auch nicht entgangen, dass Beewen ihr versucht ihr schöne Augen zu machen. Auch sie wird in die Mordermittlungen hineingezogen.
Abgebrochen
Ich breche eher selten Bücher ab. Aber hier habe ich einfach keinen Zugang gefunden, geschweige denn irgendwelche Sympathien entwickel können. Beewen ist so unangenehm, dass ich mit ihm einfach nicht warm wurde. Kraus ist so arrogant und von sich überzeugt. Eine Figur, die sich an den Miseren der vertriebenen und ermordeten Juden gütlich tut. Und auch Minna ist mir unsympathisch. Auch wenn sie ein Stück weit um ihre Patienten trauert. Wie dieses Buch am Ende ausgeht, das mag ich gar nicht weiter ergründen.
Der Thriller ist aus der Sicht der Bösen geschrieben. Die Morde sind so brutal, was ich mir nicht mal im Entferntesten ausmalen mag. Der Autor Jean-Christophe Grangé hat die purpurnene Flüsse geschrieben. Die Bücher habe ich nie gelesen, sondern kenne nur die Filme, und die mochte ich. Wobei auch die sind wahrlich brutal.
Dieses Buch ist nichts für zarte Gemüter. Hier braucht man wirklich harte Nerven. Und einen langen Atem, denn auf den ersten 150 Seiten kommt Beewen dem Mörder kaum bis gar nicht auch nur ein Stück näher.
Simon Kraus ist Psychoanalytiker und behandelt vorzugsweise Frauen. Die Frauen, die mit den Nazigrößen Berlins liiert sind. Dabei hatte er schon mehrfach eine Schönheit dabei, die auch in seinem Bett gelandet ist. Ihre Träume und Ängste nutzt er obendrein dazu, um die Damen zu erpressen. So finanziert er sich in den unsicheren Zeiten von 1939, seinen recht feudalen Lebensstil. Seine "Opfer" trifft er im Adlon, Berlins erster Adresse. Die hohen Damen haben dort einen Klub gegründet, den Wilhelmklub. Dort wird bei verbotener Musik getanzt und Champagner getrunken. Kraus ist dort gern gesehen, denn er ist ein sehr charmanter, wenn auch kleiner Mann.
Franz Beewen, der Ermittler, hatte eine schwierige Vorgeschichte. Am übelsten hat ihm der Erste Weltkrieg mitgespielt, denn als sein Vater, von einem Senfgasangriff missgestaltet, in einem "Sanatorium" untergebracht wurde, brach für den 9-Jährigen die Welt zusammen. Er wurde über die Jahre zu einem üblen Menschen, der weder vor der SA noch vor den Ringvereinen zurückgeschreckt ist. Er war überall dabei und hat sich so in die SS hochgearbeitet. Sein Ziel ist es, bei der Gestapo mitzumischen. Aber dazu muss er diese Morde aufklären, sonst landet er noch selber im KZ.
Die Dritte im Bunde ist Minna von Hassel. Tochter aus gutem Hause. Doch irgendetwas scheint da schiefgelaufen zu sein, denn sie leitet ein Heim für behinderte Menschen. Ihr bester Freund ist der Alkohol und was es sonst noch an Verbotenen gibt. Sie betreut den Vater von Beewen in ihrem Sanatorium. Ihr ist auch nicht entgangen, dass Beewen ihr versucht ihr schöne Augen zu machen. Auch sie wird in die Mordermittlungen hineingezogen.
Abgebrochen
Ich breche eher selten Bücher ab. Aber hier habe ich einfach keinen Zugang gefunden, geschweige denn irgendwelche Sympathien entwickel können. Beewen ist so unangenehm, dass ich mit ihm einfach nicht warm wurde. Kraus ist so arrogant und von sich überzeugt. Eine Figur, die sich an den Miseren der vertriebenen und ermordeten Juden gütlich tut. Und auch Minna ist mir unsympathisch. Auch wenn sie ein Stück weit um ihre Patienten trauert. Wie dieses Buch am Ende ausgeht, das mag ich gar nicht weiter ergründen.
Der Thriller ist aus der Sicht der Bösen geschrieben. Die Morde sind so brutal, was ich mir nicht mal im Entferntesten ausmalen mag. Der Autor Jean-Christophe Grangé hat die purpurnene Flüsse geschrieben. Die Bücher habe ich nie gelesen, sondern kenne nur die Filme, und die mochte ich. Wobei auch die sind wahrlich brutal.
Dieses Buch ist nichts für zarte Gemüter. Hier braucht man wirklich harte Nerven. Und einen langen Atem, denn auf den ersten 150 Seiten kommt Beewen dem Mörder kaum bis gar nicht auch nur ein Stück näher.
November 17, 2023
Автор зумів створити не тільки цікаву лінію розслідування, а й поєднав її з переживаннями трьох героїв, які щиро зневажаючи тоталітарний режим, змінюються впродовж всієї історії. Це книга не про те, як добро долає зло. Вона про те, як зло долає зло, в світі в якому вже не існує чогось однозначного, де невинність на перший погляд, ніколи не була невинністю. Для мене впершу чергу було цікавим не саме заплутане розслідування, а роль та переживання героїв в ньому. Автор чудово показав внутрішньо вплив режиму на людину, яка з одного боку не приймала його, а з іншого боку своєю поведінкою прийняла правила гри. Хоча книга, може здаватись затягнутою, але її варто дочитати докінця, щоб насолодитись стилем автора та все ж отримати відчуття довершеності та закінчення історії. Неоднозначність героїв подарує насолоду та наштовхне на роздуми.
February 17, 2024
Grange, son iki kitabına göre oldukça güzel bir çalışma yapmış. Son kitabı beklentileri karşılamamış oldukça hafif bir hikaye olarak kalmıştı. Ancak son kitabı Mermer Adam, beklentileri tamamen karşılamış.
Nazi döneminin detayları oldukça detaylı ve gerçekçi bir şekilde tasvir edilmiş. Kurgusu ise döneme olarak işlenmiş. 600 sayfanın her birinde insanlara yapılan zulüm ve gaddarlıkla yeniden karşılaşıyoruz.
Tempoyu düşürmeyen kitabın sonuyla alakalı iki tahminim vardı, ikincisi çıktı. Tavsiye edeceğim, önceki 2 kitabına göre daha hareketli, anlatılan dönem nedeniyle biraz sert bir kitap olmuş.
Nazi döneminin detayları oldukça detaylı ve gerçekçi bir şekilde tasvir edilmiş. Kurgusu ise döneme olarak işlenmiş. 600 sayfanın her birinde insanlara yapılan zulüm ve gaddarlıkla yeniden karşılaşıyoruz.
Tempoyu düşürmeyen kitabın sonuyla alakalı iki tahminim vardı, ikincisi çıktı. Tavsiye edeceğim, önceki 2 kitabına göre daha hareketli, anlatılan dönem nedeniyle biraz sert bir kitap olmuş.
June 29, 2024
Avevo deciso tre o quattro volte di lasciarlo perdere, ma poi incredibilmente l'ho finito: questo libro e' perfetto per trarne una serie televisiva, ma come "giallo" e' troppo lungo ed a tratti anche ridicolo.
Credo che qui si concluda il mio rapporto letterario con Grange', d'ora in poi solo films o telefilms (mi e' piaciuta molto la serie televisiva francese dei Fiumi di porpora, un po' surreale e molto "nera")
Credo che qui si concluda il mio rapporto letterario con Grange', d'ora in poi solo films o telefilms (mi e' piaciuta molto la serie televisiva francese dei Fiumi di porpora, un po' surreale e molto "nera")
September 19, 2023
Grange'ın en iyilerinden. Sanırım Fransızlar hâlâ en çok Almanlar'dan korkuyor, Grange da bu korkunun üstüne çok güzel oynuyor. En iyi eserleri içinde bir şekilde Naziler geçenler. Diğer romanlarında Naziler hep güncel olay örgüsünün içinde bir kalıntılarıyla var olurken, yazar bu kez tarihsel polisiye kurgu yazarak Nazi korkusunu ve vahşetini damardan vermiş. Hızlı bitirdim, ama keşke mutlu sonla bitseydi.
January 24, 2022
3.5 stars!
January 11, 2025
Норм. Почитала б у майбутньому ще книги автора, якщо він не буде змушувати співпереживати та вболівати за нацистів.
September 13, 2025
Sanki Grange’nin kitabı değil gibiydi…
September 24, 2022
Yazarın tüm kitaplarını severek okudum. Kızıl Nehirler romanındam sonra en sevdiğim bu oldu. Yazar Ayşe Kulin Sevdalinka isimli romanını yazarken çok sevdiği Avrupa’ya bakışının değiştiğini söylemişti. Avrupanın yaptığı soykırımlar, sömürüler ortada. Grange bu romanında ajitasyon yapmadan, yapılanları öyle içine işlemiş ki romanın, çok merak ettiğim Berlin’e gittiğimde o acıların izini hissetmeden gezemeyeceğim kesin. Bir de aryan tipli Almanları dikkatle incelemeden…romanın sonunda katil çıkıyor ortaya tabi ama ya gerçek katiller?
Displaying 1 - 30 of 246 reviews