What do you think?
Rate this book


192 pages, Paperback
First published January 1, 1936



Se întoarse și privirea îi căzu pe moară. Stătea de mulți ani părăsită, cu ușile ferecate și obloanele trase. Morarul murise. Se spunea prin împrejurimi că se spânzurase fiindcă vătaful episcopului îi pusese zălog pe moară, pe măgar și pe sacii cu făină. Însă acum hoțul văzu că aripile morii se învârteau, axa grindeiului uriaș scrâșnea, iar din coșul casei morarului ieșea fum.
Exista o legendă care cutreiera ținutul, și hoțul o știa. Țăranii își șopteau la ureche că morarul cel mort se întorcea o dată pe an din mormânt și deschidea moara timp de o noapte ca să-i poată plăti episcopului câte o centimă din datorie. Însă nu erau decât vorbe în vânt, asta o știa hoțul. Morții nu-și părăseau mormintele, și-apoi acum era zi, nu noapte. Iar dacă aripile se roteau în lumina soarelui de iarnă, asta nu însemna nimic altceva decât că moara avea un nou stăpân.