Poemele Dianei Cornea se apropie de încadraturile fotografice/cinematice, urmărind îndeaproape cum viața se desfășoară mai departe printre spațiile industriale, caroserii și tranzit de electricitate. Suntem surprinși înaintea unui zoom in, unde apropierea adaugă detaliile inițial ascunse în gross-plan. Animalele și plantele sunt secționate de lumină și urmărite în elementul lor. Centipedele, caracatițele, salamandrele, vegetația abundentă și zodiacul chinezesc sunt dinamul care aduce volumului energie inepuizabilă, proprietăți regenerabile. Diana Cornea realizează această fotografie pentru care nu aș putea decât să vin cu love react.
– Adelina Pascale
Filmare în time-lapse a unui experiment al intimității. Înscenarea și reasamblarea unor trăiri și atracții într-un hiperspațiu cu protecție totală, filtre de lumină, scurtcircuitări senzoriale și cognitive. Urmată de o decantare organică, în cadru soft ales, un transfer al afectivității asupra naturii și a prezenței în natură, dizolvarea în vulnerabilitate și destindere.
Momentan locuiește în Cluj-Napoca, fiind doctorandă la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Are stellium în balanță, iar această grupare planetară îi modelează constant estetica.
Scurtcircuite, orașe-n paragină, veri nostalgice și clipociri de lumini - universul Dianei Cornea pornește metalic dar nu accelerează, te păstrează viu & atent la imaginile ce trec prin parbriz ca pe o peliculă a memoriei.
„tot mai greu de acceptat îmi lași senzația de pustietate și tăcere pe coridor asociez cumva făcutul a ceva în calm cu tine” / 45
„momente în care mă scutur, mă întorc dau ochelarii la o parte și las ochii obosiți să privească licurici ce se zbat pe retină” /53
„am lăsat gândirea în stare de veghe bizar să mutileze și să șteargă în amintire vara aia lungă care aproape ne-a distrus”/71
I-am dat 3 stele prima data cand am citit-o si zau ca nu-mi dau seama pentru ce. Volumul asta avea nevoie grava de interventia unui editor. Daca nu cu sfaturi la alegerile artistice, macar pentru suparator de constantele dezacorduri gramaticale.
S-a simtit cum se simt razele soarelui cand nu te arde si cum bate vantul usor si ce frumos se simt pe piele lucrurile astea. Se simte ca filmul Memoria. De parca ai tesut o memorie umana si non umana a unui ecosistem. E asa soft si fragila. Insa e f puternica si curge seva din pagini, nici macar nu par amintirile unei persoane umane, zici ca e o carte scrisa de un copac. Schizo maxxing on goodreads.
Setări avansate de lumină reprezintă filtrul asumat al artistului contemporan aflat în pragul ușii către o lume care necesită slow-motion pentru a mai putea avea un fir narativ. Ne-au fost oferite cadre salvate ca din foc, cadre din spațiul nostru comun ce vor fi rapid suprascrise când ne întoarcem la hyperrealitățile așa-zis personale; un bun exemplu pentru importanța existenței volumelor de poezie drept ancore.
Diana Cornea are un stil de scriere foarte interesant. Reușește cu mare ușurință să transforme acest volum într-o serie de încadraturi fotografice/cinematice (după cum spune și Adelina Pascale). Mi-a plăcut această caracteristică, însă mi s-a părut că pe alocuri existau imaginile vizuale, aproape palpabile, dar lipsea persoana, emoția.
Poemele din "Setări avansate de lumină" se desfășoară la intersecția dintre organic și digital, unde corpurile devin conștiente de propriile limite și de presiunea de a le încălca, resimțită constant în planul secundar. Acolo, cadrul devine zgomotos, iar subiectul final al imaginii depinde de direcția în care obiectivul focalizează.
Spațiul exterior descris este internalizat treptat prin fragmentări de lumină, orașe zgomotoase si formațiuni naturale. Desfășurarea imaginilor este întâlnită de hipersensibilitatea unei conștiințe supuse la accese provocate de factori în afara controlului propriu. Epuizarea resimțită în prima parte a volumului este vindecată atent prin mișcări lente, cu filtru de difuzie roz și manifestări grijulii care calmează corpul. Un debut un pic cam frumos!
"la fiecare despărțire e mesaj scurt strângere personală când detergent printre degete ajunge și privirea cu ochii minusculi oamenilor le place o astfel de atracție fără să analizeze emoția ci doar formând-o"
iubesc acest volum pentru că se simte ca o gură de aer proaspăt, simțindu-mă comfy și în safe place. toată lectura a fost terapeutică și unde a fost până acum diana, să-mi lumineze tristețea cu versurile ei 😭😭