"E atât de mult din puritatea gnosticilor în versurile lui Gabriel Cărtărescu: din vointa lor de lumină, din dragostea lor pentru bine, din oroarea lor de universul rău croit, din convingerea lor că trupul nu-i ceea ce se vede, că adevăratul corp e interior. ("Ar fi frumos să înţeleg ce se întâmplă / mi-ar plăcea să fiu / pe dinăuntru din nou", spune el undeva.) Că, în cuvintele altui admirabil adolescent gnostic, Rimbaud, "nu suntem în lume, adevărata viaţă e absentă". Nu altceva spune, la tot pasul, Gabriel. Aidoma celor mai puri dintre gnostici, si el simte că se află într-o lume fără substanţă ontologică reală, o lume în care "nimic nu era tridimensional / sau dimensional pur si simplu". Tot ca la ei, şi lumea lui e numai voinţă de puritate ("o lumină cât vreau eu de pură") & de reintrare în adevărata lume - sau de reparare a lumii ăsteia defecte. "Am miere în piept", zice undeva; sau: "dacă observ un gând rău / să-I sugrum până rămâne / fără oxigen", sau: "as imbrăţisa conexiunile rupte / ca să le leg la loc".Debutul lui, realmente extraordinar, atât de neasemănător cu ce scriu colegii lui de generaţie, e asadar documentul unei credinţe absolutiste în poezie - de la care asteaptă nu doar sa-l exprime, ci pur si simplu să repare lumea. (Si e foarte probabil că nici poezia nu mai are atâta credinţă in ea insăsi.)" Radu Vancu
"mâine o să fiu fericit" este volumul de debut al lui Gabriel Cărtărescu, fiul scriitorilor Mircea Cărtărescu și Ioana Nicolaie. Milenial pur sânge, poezia sa este actuală, fluidă, inocentă și eliberatoare. Este intimă în aceeași măsură în care este purtătoarea emoțiilor unei generații. Așa cum nici tinerii nu vor răspunsuri, ci doar refugiu, înțelegere sau o oglindire a propriilor emoții derutante, poemele lui Gabriel nu sunt perfecte, dar sunt o voce puternică pentru o generație aflată în căutarea sinelui și a unui scop de dus mai departe. Am scris mai multe despre volum într-un articol publicat pe blog.
Când eram mic credeam că anii se repetă îmi amintesc de zilele când învățam ce este lumea
oare cum arată golul din mintea noastră de când ne naștem? dacă mă gandesc destul pot să mi-l amintesc?
știu doar că n-o să mai fie un 2007 prea curând. știu doar că mi-e frică știu doar că, la comandă, pot atinge o stare conștientă dar conștiența asta extremă mă sperie și mă gandesc la altceva
când am fost conștient prima oară? când voi fi ultima oară? mi-aș dori o minte mai bună să pot înțelege mai multe lucruri să scap să plec undeva. . . . mi-e dor de vata de zahăr și de prieteni culorile, liniile, cascadele se rotunjesc și se bagă în cutii din câte-o emoție rămâne scheletul
Poetry is one of my favorite genres to read. I enjoyed this poetry book that was composed of relatable feelings. I appreciate openness and honesty in writing that all humans can relate to. We are all more alike than we think we are.
Ce gând îți vine apă, măr, sardine, poate-un lup schițat și anihilat poate o maimuță vie cărămizi și colivie poate un metal iubit plâns, pierdut, nelămurit
Carapace pe un miel miel pierdut, bietul de el gândul care-i o stafie cine știe, poate vie mie-mi place să vâslesc ce-ar rima oare cu esc he, he, hei și trololol, mă duc să mă-ngrop în mall
vai de viață și de moarte vai de multe artefacte vai de scris și de oțet vai și vai de comitet un șurub aristocrat o pisică mi l-a dat pisicile aristocrate regizate de Socrate și-apoi câmpul olfactiv prins ușor în adjectiv
du-te fă-ți din lut un cal și îl plimbă prin canal șobolanii mei drăguți de tristețe surdo-muți bine, hai c-am încheiat, de ce ești difuzorat?
du-te, culcă-te și mori poate reînvii în zori.
(p. 31-32)
This entire review has been hidden because of spoilers.
Sunt câteva poeme în cartea asta cu adevărat speciale, pe care le-am recitit. E și multă umplutură, ca la (aproape) orice volum de debut. Nu știu cât și cum au contribuit părinții la volum, dar nu pare să se fi implicat mai mult decât cu câteva sfaturi. Volumul e personal, se observă o voce care își caută independența.
L-am citit pentru că e băiatul lui Mircea Cărtărescu. Nu găsesc nimic spectacular în poezia lui. Un debut sub presiunea părinților poate. Un debut în viteză oricum.