Gemenii

by Mircea Cărtărescu

„După o noapte cu somn agitat, o gânganie îngrozitoare se trezi transformată în autorul acestor rânduri." Cam așa aș începe, răsturnând fraza de început a Metamorfozei lui Kafka, povestea pe care m-am gândit să o scriu aici, dacă aș vrea s-o public. Ar fi un început de efect, ceea ce nu ar exclude veridicitatea, având în vedere că eu chiar sunt această insectă. Mai mult, mult mai mult decât Gregor Samsa, hai să zicem cam în măsura în care insecta era Hoffrnann sau Nerval sau Novalis. Ca toți romanticii ăștia, voi scrie nu ca să construiesc o poveste, ci ca să exorcizez o obsesie, ca să îmi apăr bietul suflet de monstru, de monstrul groaznic nu prin hidoșenie, ca la Kafka, ci prin frumusețe. Mă gândesc acum și la îngerul insuportabil de frumos al lui Rilke, și aș vrea să și citez câte ceva din prima elegie, dar, de când stau aici, parcă mi s-a întunecat sau măcar aburit nițel resortul amintirii. (Mi-e frică. Acum câteva clipe stăteam pe canapea privind aiurea la toate acele icoane pe sticlă, unde predomina roșul aprins și azuriul, la clapele gălbui, lucioase, ale pianinei, la secretaire-ul cu ușile de lemn scorojit pe care e pictat un personaj trist, cu fața tuciurie, bizantină, înfășurat într-o amplă togă albastră căzând în zeci de cute și ținând în mână o creangă înverzită; în spatele lui, zarea violetă se întuneca și nori roșii se preling melancolici printre chiparoși [...]).“

Genres: Romanian Literature, Fiction

160 pages, Paperback

First published January 1, 2006

About the author

Romanian poet, novelist, essayist and a professor at the University of Bucharest.

Born in Bucharest, he graduated from the University of Bucharest's Faculty of Letters, Department of Romanian Language And Literature, in 1980. Between 1980 and 1989 he worked as a Romanian language teacher, and then he worked at the Writers Union and as an editor at the Caiete Critice magazine. In 1991 he became a lecturer at the Chair of Romanian Literary History, part of the University of Bucharest Faculty of Letters. As of 2010, he is an associate professor. Between 1994-1995 he was a visiting lecturer at the University of Amsterdam.

Among his writings: "Nostalgia" (a full edition of the earlier published "Visul"), 1993, "Travesti" 1994, "Orbitor" 2001, "Enciclopedia zmeilor" ("The Encyclopedia of Dragons") 2002, "Pururi tânãr, înfãsurat în pixeli" ("Forever young, convolved in pixels") 2002, "De ce iubim femeile" bestseller ("Why do we love women") 2004.

Reviews

[Simona Cosma · Rating 4 out of 5]

De departe, una din cele mai faine scrieri ale lui Cărtărescu.
Nu sunt sigură că, dacă aş fi citit "Gemenii" în adolescenţă, m-aş fi bucurat în aceeaşi măsură de senzaţia teribilă de deja-vu de care am avut parte acum.
Dincolo de existenţialism sau de suprarealismul fantastic, Cărtărescu rămâne un romantic incurabil.

[Iulian · Rating 5 out of 5]

Cea mai bună şi existențialistă nuvelă de la Cărtărescu - din ce am citit până acum cel puțin - ce tratează, printre altele, anatomia şi abisul trăirilor unui amor.

[Diana Baldovinescu · Rating 3 out of 5]

Andrei din insula iubirii would love Cărtărescu. Citez de la pagina 86:
"M-am aplecat deasupra Ginei și m-am privit în ochii ei, care aveau pupilele enorm de dilatate, încadrate doar de un foarte subțire inel de culoarea mierii. Dar, în loc să văd chipul meu în pupilele întunecate, l-am văzut pe al ei."

Sau, de la pagina 109:
"Dezamăgit de Gina, de imposibilitatea noastră de-a exista împreună. Ea nu vrea asta, îngheață tot ce poate fi afectivitate, înlocuind-o cu o simplă afectare."

Faptul că pe protagonist îl cheamă Andrei nu mai este doar o pură coincidență. (3.5⭐)

[Vlada · Rating 4 out of 5]

"Dar cine ar putea explica de ce ochii unei femei par imenși, cu flacăra neagră-mov cât timp o iubim, iar când încetăm s-o iubim nu mai vedem altceva decât doi ochi obișnuiți?"

"Nu iubim o femeie pentru că are un corp perfect, ci pentru forma unică a ochilor sau a gurii, în care vedem personalitatea ei profund și subtil erotizată."

[dorothea · Rating 3 out of 5]

gina mi s a parut o scumpa, andrei un misogin, cartarescu un nebun de legat

[mar1a · Rating 5 out of 5]

mi a dat mindfuck dar intr un sens bun cititi o

[Bookaholic]

Nu aveam mai mult de 16 ani când am pus prima dată mâna pe Nostalgia lui Cărtărescu (Nostalgia care, chiar așa, tocmai a împlinit 20 de ani. La mulți ani și la cât mai mulți cititori)! Am citit-o pe nerasuflate, am devorat cu un entuziasm nebun fiecare povestire și, cred și acum, a fost una dintre cărțile pe care le-am citit cel mai intens.

De acolo, cel mai aproape mi-a rămas Gemenii, o poveste de dragoste ce te dă complet peste cap. Când am găsit-o în Samsung Readers Hub, mi-am zis că e momentul să o recitesc (probabil a cincea oară) și să o port cu mine mereu în telefon, să mă pot întoarce oricând la paginile, chiar și virtuale, care-mi sunt atât de dragi.


De data aceasta am recitit-o separat, fără să arunc nici măcar un ochi în Mendebilul sau în REM sau în Ruletistul sau în Arhitectul. După cum bine știți, Gemenii era una dintre povestirile din Nostalgia (apărută inițial sub numele de Visul), povestiri ce s-au reeditat separat la Humanitas în anii trecuți.

Gemenii este în esență o nuvelă romantică. Punctual și teoretic, găsești o grămadă de motive romantice tratate postmodern, de la tema dublului până la ideea “clasică” a bărbatului superior, geniului rațional cu o “misiune mai înaltă de îndeplinit”, care se îndrăgostește și căruia îi e greu să înțeleagă femeia care i se pare o ființă cu mult mai superficială decât el, misterioasă, de care de fapt îi e teribil de frică și care-i scapă printre degete. (cronică: http://bookaholic.ro/gemenii-lui-cart...)

[Diana Hincu · Rating 5 out of 5]

Stiti cind o iubire obsesiva citita iti da efect de levitare, senzatie de transpunere in alta galaxie si te azvirle in pereti cu imaginatia? Cind te temi sa revii la ea, dar te bucuri ca ai consumat-o.
Cam asa e cartea asta. 

[Magdalena Chitic · Rating 5 out of 5]

Cine s-ar fi gandit ca, de fapt, Androgin ar putea reprezenta partea masculina (Andrei) ca nume, si partea feminina (Gina).

[Elefantul de bibliotecă · Rating 3 out of 5]

Despre nuvela asta nu știu cum ar fi mai potrivit să încep să spun care au fost impresiile mele. Voi începe cu prezentarea acțiunilor stranii ale unui bărbat care pare să se travestească și povestea despre el se oprește brusc după ce personajul înghite câteva pastile (mai multe), apoi se concentrează pe imaginea imprimată pe pahar „GEMENI și data 22 mai- 21 iunie”. Apoi persoana a III-a sg. se dizolvă în persoana a I- a singular cu următoarea frază (la care mă tot întorc obsesiv de o săptămână, de când mi-am propus să scriu articolul): „După o noapte cu somn agitat, o gânganie îngrozitoare se trezi transformată în autorul acestor rânduri”. Și continuă cu o scurtă trecere în revistă a câtorva scriitori romantici și a câtorva simboluri ale „iubirii”.
Autorul ne anunță că urmează o destăinuire care să-l ajute să se vindece de o anumită obsesie. M-a atras foarte mult ideea aceasta de forare până la miezul și începutul „problemei”, sondarea ajunge până la începuturile formării identității sexuale a oamenilor. Cu povești despre stupoarea trăită în copilărie, când băieții descoperă că fetele nu sunt construite la fel ca ei. Despre perioada preadolescentină în care băieții nu reușesc să pătrundă în secretele feminității și nici să afirme clar și răspicat faptul că sunt atrași de ele. Întâlnirea stranie cu o femeie misterioasă într-o noapte în Parcul Circului din București aduce din nou în scenă fascinația bărbatului în formare față de femeie. Sunt două pagini (99-100 în ediția din 2007) scrise atât de bine, îmbină oniricul cu grotescul într-un mod fascinant, pe mine una, m-a dat pe spate:

„Era un zgomot de pași, un tocănit de tocuri de damă pe gheața cristalină, Știam că înspre Circ zăpada fusese curățată de pe gheața pentru patinaj, așa că omul care se apropia trebuia să vină pe acolo. După un timp tocăniturile încetară, înlocuite de un zgomot înfundat, aproape imperceptibil. Într-un loc, ceața începu să se coloreze cu un strop de cafeniu, la început palid, apoi mai accentuat. (…) Când a fost la un pas de mine, fumuri, și pâcle alburii i se roteau încă în jurul trupului. Era o femeie brunetă, la vreo treizeci de ani cu ochii puternic machiați, prelungiți cu o coadă dermatograf negru unsuros. (…) Ne-am uitat unul la altul ca două ființe aparținând unor regnuri diferite. Niciodată nu mi s-a părut mai stranie împărțirea oamenilor în bărbați și femei. Era o femeie și mi se părea monstruoasă, aducătoare de moarte. Nu era făcută la fel ca mine. Între noi nu era posibilă nici o comunicare, de parcă am fi fost făcuți din altfel de materie și am fi respirat fiecare alt amestec de gaze”. Mircea Cărtărescu, Gemenii, Humanitas, 2007.
Continuarea aici
https://cutrompaprincarti.com/2021/09...

[Toma · Rating 4 out of 5]

It doesn't catch you from the beginning but it's quite an enjoyable book. The author is quite profound occasionally.

[Laura Cozma · Rating 5 out of 5]

Ma intorc cu drag la prima lectura din acest autor. De fiecare data cand discut despre opera lui Mircea Cartarescu recomand aceasta povestire!