Probabil am eu o problemă, însă acest ghostwriter schimbă înfăţişarea personajelor de la o carte la alta. În aceasta, Damon are ochii albaştri. Şi nu ştiu ce se întâmplă cu moartea mamei fraţilor Salvatore, care, NU este spoiler, de moartea ei ştiindu-se încă de la începutul seriei "Jurnalele Vampirilor". Spun că nu ştiu ce se întâmplă pentru că în T.V.D., Stefan i-a spus Elenei că mama lui murise atunci când el se născuse, în timp ce aici, în "Sete de sânge", ghostwriter-ul a scris că mama lor a murit atunci când Stefan avea 10 ani. Citeam rândurile astea şi am rămas cu gura căscată... Editura Leda nu are absolut nici o vină pentru ceea ce a scris ghostwriter-ul respectiv. Mi se pare ciudat că cineva decide să continue o serie a altei serii, neştiind însă ce se întâmplă în seria respectivă. Acum îmi pun întrebarea la care chiar mi-aş dori un răspuns: De ce oamenii scriu cărţi doar pentru a fi scrise? Aşa cum am mai spus, în afară de cele 2 chestii pe care trebuie să le iau în considerare în notarea ei, cartea este chiar bună. Nu e un stil mediocru, nu e ilogic firul narativ... Nu. Totul e ok, în afară de cele 2 mici dezamăgiri. :D
Revenind... În incipit, autorul descrie o zi normală din viaţa lui Stefan: urmăreşte fete, le bea sângele, omorându-le astfel, apoi se întoarce acasă, la Damon. Ziua respectivă se transformă într-una ciudată în momentul în care Stefan îi sugerează fratelui lui să meargă la înmormântarea tatăl lor (NU este spoiler). Ei sunt descoperiţi de busola făcută de Jonathan, care detecta vampirii. Unii dintre săteni încep să fugă după ei, moment în care cei doi fraţi o iau pe Mezzanotte, iapa lui Stefan, şi pleacă. După ce sunt fugăriţi şi aproape prinşi, Stefan şi Damon se urcă într-un tren care, aparent, ducea către New Orleans. Stefan credea că un oraş nou îi va aduce o altfel de viaţă, departe de necazuri, însă ele apar atunci când, ajungând în oraş şi atras fiind de mirosul de sânge, el este prins într-o capcană de 3 vampiri şi de liderul lor, Lexi, o fată cu un păr bogat, blond.
Această Lexi îl ia sub aripa ei protectoare pe Stefan, însă nu şi pe Damon deoarece cei doi fraţi erau... certaţi. În timpul în care Stefan stă la Lexi, Damon este capturat de un vânător de vampiri, Gallagher, care deţinea un circ şi care îl forţează pe Damon să se lupte cu diverse animale, Damon fiind ţinut captiv într-o cuşcă, strâns cu lanţuri îmbibate în verbină (plantă mortală pentru vampiri) şi nefiind hrănit.
Atunci când Stefan află că fratelui lui i se întâmplă ceva care îi poate aduce moartea, decide să se angajeze la circ, moment în care o va întâlni pe Callie Gallagher, fata deţinătorului circului, de care, în mod surprinzător, se va îndrăgosti. Callie era blondă. Sinceră să fiu, cred că acest ghostwriter a vrut ca Elena să semene cu Callie (amândouă firi puternice), fată pe care Stefan chiar a iubit-o şi de care s-a ataşat încă din prima clipă în care s-au văzut.
Va reuşi Stefan să îl salveze pe Damon? Îl va trăda Callie? Dar Lexi?
În ciuda aparenţelor, seria "Jurnalele lui Stefan" are poveşti frumoase, care te fac să pluteşti pe nori şi dincolo de ei. Ok, poate pe nori din Iad, dar nu contează. :)) Ceea ce vreau să spun este că seria, dincolo de faptul că personajele nu sunt la fel cum le-a creat L. J. Smith, este frumoasă şi captivantă. Se pare că m-am răzgândit şi nu voi lăsa un ghostwriter să îmi strice seria "Jurnalele Vampirilor", serie pentru care, sinceră să fiu, am nutrit nişte sentimente. Oare este posibil aşa ceva? Posibil sau nu, simt că este seria mea de suflet. A doua serie a mea de suflet, de fapt.