What do you think?
Rate this book
Rem
"Aici, drag cititor, ma tem ca, fara sa vreau, iti voi da o grea lovitura. Si anume, n-o sa-ti povestesc si n-o sa-ti descriu nimic din ceea ce vad ca se intampla in patul dreptunghiular pe care acum, iesit din creierul cam incins al lui Vali - ... am uitat sa-ti spun ca asa se numea tanarul blond cu barba aurie - il vad in intreaga sa desfasurare,cu formele sale de relief, craterele si seismele sale. Stau cocotat pe raftul cel mai de sus al bibliotecii, frecandu-mi burta de A«Muzeul negruA» al lui Mandiargues. Imi agit stangaci labutele, care-mi ajung pana pe lustra. Imi vad vintima intepata, paralizata, deja incapabila de orice rezistenta. Totusi vie, cu memoria intreaga, gelatinoasa, numai buna sa fie ingerata. La sfarsitul noptii, din aceasta femeie care acum are fata contractata de placere (sau paralizata de suferinta?) va ramane doar o carapace uscata, leganandu-se in plasa mea scanteietoare. Dar nu-mi place sa ma ocup de aspectul tehnic al capturarii si injunghierii. Aceste aspecte presupun ca le cunosti foarte bine din propria ta experienta. Iti pot sugera ca acum, cand ai ajuns la aceste randuri, sa inchizi pentru cinci minute ochii si sa-ti rechemi in minte toate detaliile cele mai frumoas (sau ale ultimei) nopti de dragoste pe care ai trait-o..."
182 pages, Paperback
First published January 1, 2006
23 people are currently reading
602 people want to read
About the author
Mircea Cărtărescu
122 books2,279 followersRomanian poet, novelist, essayist and a professor at the University of Bucharest.
Born in Bucharest, he graduated from the University of Bucharest's Faculty of Letters, Department of Romanian Language And Literature, in 1980. Between 1980 and 1989 he worked as a Romanian language teacher, and then he worked at the Writers Union and as an editor at the Caiete Critice magazine. In 1991 he became a lecturer at the Chair of Romanian Literary History, part of the University of Bucharest Faculty of Letters. As of 2010, he is an associate professor. Between 1994-1995 he was a visiting lecturer at the University of Amsterdam.
Among his writings: "Nostalgia" (a full edition of the earlier published "Visul"), 1993, "Travesti" 1994, "Orbitor" 2001, "Enciclopedia zmeilor" ("The Encyclopedia of Dragons") 2002, "Pururi tânãr, înfãsurat în pixeli" ("Forever young, convolved in pixels") 2002, "De ce iubim femeile" bestseller ("Why do we love women") 2004.
Born in Bucharest, he graduated from the University of Bucharest's Faculty of Letters, Department of Romanian Language And Literature, in 1980. Between 1980 and 1989 he worked as a Romanian language teacher, and then he worked at the Writers Union and as an editor at the Caiete Critice magazine. In 1991 he became a lecturer at the Chair of Romanian Literary History, part of the University of Bucharest Faculty of Letters. As of 2010, he is an associate professor. Between 1994-1995 he was a visiting lecturer at the University of Amsterdam.
Among his writings: "Nostalgia" (a full edition of the earlier published "Visul"), 1993, "Travesti" 1994, "Orbitor" 2001, "Enciclopedia zmeilor" ("The Encyclopedia of Dragons") 2002, "Pururi tânãr, înfãsurat în pixeli" ("Forever young, convolved in pixels") 2002, "De ce iubim femeile" bestseller ("Why do we love women") 2004.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 39 reviews
April 3, 2014
Deși o carte subțirică, am ales „REM” de Mircea Cărtărescu datorită titlului. REM (=rapid eye movement) este momentul în care visăm, visul din timpul nopții, fiind conform psihologiei, o formă a imaginației.
Dar când se termină visul? Când se termină copilăria și unde?
Numele rusesc Svetlana înseamnă lumină, iar acest personaj și-a demonstrat cu siguranță capacitatea de a străluci altfel, de a vedea lucruri dincolo de prezent și mai mult decât atât, de a le păstra în minte. Toate întâmplările de la tanti Aura, mătușa Svetlanei, sunt povestite tânărului „neisprăvit” Vali pe care ea îl iubește. Bineînțeles, tot demersul de a descărca această tensiune a săptămânii petrecute la mătușa, săptămânii în care descoperă REM-ul, este zadarnic.
Păianjenul (i-aș putea spune Migala, datorită otrăvii) apare la început și la final, perfecționându-și pânza în care îi prinde pe toți cu un ”nu”.
P.S. dacă nu ați prins mare lucru din acest review, trebuie să citiți neapărat cartea și veți înțelege ”că lumea noastră e o ficțiune, că suntem eroi de hârtie și că ne-am născut în creierul și în mintea și inima” cuiva. :)
Dar când se termină visul? Când se termină copilăria și unde?
Numele rusesc Svetlana înseamnă lumină, iar acest personaj și-a demonstrat cu siguranță capacitatea de a străluci altfel, de a vedea lucruri dincolo de prezent și mai mult decât atât, de a le păstra în minte. Toate întâmplările de la tanti Aura, mătușa Svetlanei, sunt povestite tânărului „neisprăvit” Vali pe care ea îl iubește. Bineînțeles, tot demersul de a descărca această tensiune a săptămânii petrecute la mătușa, săptămânii în care descoperă REM-ul, este zadarnic.
Păianjenul (i-aș putea spune Migala, datorită otrăvii) apare la început și la final, perfecționându-și pânza în care îi prinde pe toți cu un ”nu”.
P.S. dacă nu ați prins mare lucru din acest review, trebuie să citiți neapărat cartea și veți înțelege ”că lumea noastră e o ficțiune, că suntem eroi de hârtie și că ne-am născut în creierul și în mintea și inima” cuiva. :)
July 15, 2012
Notes:
- scriitorul ca si creator-demiurg, care poate fi cautat de catre personajele cartilor lui in acelasi mod in care omul in cauta pe Dumnezeu
- visul ca mod de a ajunge la Creator
- paianjenul-narator, cel care "ne viziteaza doar o data pe fiecare, la momentul potrivit, cand plasa noastra e gata si ii poate suporta greutatea"- iluminarea? sau mai degraba moartea?
- iesirea din realitate catre vis (sau invers, mai bine zis) prin obiectele fetelor, in mod supranatural; dar REM-ul Svetlanei era casatoria simbolica cu Ester
- sa devii cel mai genial scriitor din lume, un scop umilitor, prea facil, atunci cand existi si odata cu tine exista ambitia de a deveni Totul
- nostalgia
- scriitorul ca si creator-demiurg, care poate fi cautat de catre personajele cartilor lui in acelasi mod in care omul in cauta pe Dumnezeu
- visul ca mod de a ajunge la Creator
- paianjenul-narator, cel care "ne viziteaza doar o data pe fiecare, la momentul potrivit, cand plasa noastra e gata si ii poate suporta greutatea"- iluminarea? sau mai degraba moartea?
- iesirea din realitate catre vis (sau invers, mai bine zis) prin obiectele fetelor, in mod supranatural; dar REM-ul Svetlanei era casatoria simbolica cu Ester
- sa devii cel mai genial scriitor din lume, un scop umilitor, prea facil, atunci cand existi si odata cu tine exista ambitia de a deveni Totul
- nostalgia
This entire review has been hidden because of spoilers.
January 16, 2022
deluzional omul acesta
September 25, 2022
1.5☆
This put me in a reading slump all september. Shout out to my Romanian teacher.
This put me in a reading slump all september. Shout out to my Romanian teacher.
March 13, 2014
"Vad precis cum se formeaza boaba de lacrima in ochii ei, cum creste, sprijinindu-se de marginea lucioasa a pleoapei de jos, cum aluneca de-a lungul obrazului."
November 12, 2017
I am not much of a reader at this point so take what I am about to say with a pinch of salt.
The book is a huge metaphor for the author's definition of fiction. It includes a lot of out-of-the-ordinary elements (if you're new to Cartarescu's work) that seem extremely eerie at first but will make sense by the end.
It also focuses on the art of creation and its meaning, the evolution of a creation to the point at which it becomes a creator and ultimately meets its demise.
In the end, I think it's a great pick if you're into modern writing or would like to give it a go. I'm warning you now, though: the first 10 or so pages may seem really confusing. Don't worry, they do have a much deeper meaning.
The book is a huge metaphor for the author's definition of fiction. It includes a lot of out-of-the-ordinary elements (if you're new to Cartarescu's work) that seem extremely eerie at first but will make sense by the end.
It also focuses on the art of creation and its meaning, the evolution of a creation to the point at which it becomes a creator and ultimately meets its demise.
In the end, I think it's a great pick if you're into modern writing or would like to give it a go. I'm warning you now, though: the first 10 or so pages may seem really confusing. Don't worry, they do have a much deeper meaning.
December 29, 2021
"Vorbești de bomba atomică? De distrugerea în masă? Uite ce-ți răspund. Privește acest album cu fotografii vechi, din secolul trecut. El cuprinde răspunsul meu la toate problemele lumii și ale istoriei. Uită-te la oamenii ăștia, la fetele astea, la copiii din poze. Toți sunt azi morți, toți, până la unul. Nu există nici un supraviețuitor, din toate milioanele de oameni născuți acum 150 de ani. Ce e arma nucleară pe lângă asta, pe lângă timpul exterminator, timpul care nu lasă răniți? Ce sunt conflictele, ce este lupta pentru putere fără de victoria meticuloasă, calmă, blândă aproape, a timpului împotriva tuturor? Bombele, războaiele (...) nu fac decât să grăbească nesăbuit opera timpului."
April 10, 2022
I think the author had a great acid trip while writing this book. It's giving schizophrenia at it's worst.
The main character is a lesbian so that's great for inclusivity and quite rare for an outdated romanian writer to add, although the author portrayed it as a mental illness, so that's disappointing.
The main character is a lesbian so that's great for inclusivity and quite rare for an outdated romanian writer to add, although the author portrayed it as a mental illness, so that's disappointing.
August 31, 2023
Bisexualitate, crizele artistilui, vise lucide si barbati mojici. Pe scurt, viata mea acum
October 5, 2022
Îmi doresc să am competența de a comenta prozele scrise de Mircea Cărtărescu, să-i înțeleg toate simbolurile și subtilitățile. Ce am, însă, este doar certitudinea că ma simt in siguranta atunci cand intru in lumea fantastica a visului, zburand pe aripi de fluture in trecutul copilariei prezent in cartile sale, ramanand impresionata de sensibilitatea personajelor, de atentia pe care le o acorda autorul, reusind sa creeze o legatura persoanala intre ele si citior.
Opera “REM” este un fragment, o mica parte dintr-o carte mult mai complexa, “Nostalgia”, al carei autor, Mircea Cartarescu, a reusit sa evidentieze trairile si problemele omului cotidian. Fiind o naratiunii “in rama”, ne ofera mai multe perspective, predominanta este cea a Svetlanei(o femeie de peste 30 de ani, care își aduce aminte de copilăria sa), iar Vali (iubitul Svetlanei); și păianjenul (care este de-asemenea narator pe parcursul poveștii, el fiind cel care descrie lumea Svetlanei) sunt cei care prezinta realitatea, prezentul, adugand o alta nota distictinta a fantasticului.
Nana (Svetlana), intr un moment de intimitate si vulnerabilitate, ii povestete lui Vali o perioadă extraordinară din copilărie, când s-a petrecut singurul lucru pentru care crede că a venit pe lume, pentru care a fost aleasă: intrarea în REM. Ne este subliniata importanta REM-ului inca de la inceput, dezvaluindu se totusi de abia in ultimele pagini esenta si semnificatia lui, vazuta din perspectiva fetei, atat in copilarie, cat si la maturitate. Bucureștiul anilor 1960, intr un simplu sat, reprezinta spatiul desfasurarii actiunilor, unde drumul spre mătușă ei și timpul petrecut în curtea sa reprezintă pentru fetița de doisprezece ani o aventură prin care explorează alte lumi, un timp magic înțesat de întâmplări miraculoase, cu totul diferit de viața izolată din casa părintească. Acolo, ea cunoaște șase fete: Ada, Carmina, Balena, Puia, Ester și Garoafa. Cele 7 propun să creeze un joc, care să dureze 7 zile (aici apare Motivul celor 7: 7 zile, 7 fete, 7 flori, 7 culori). În fiecare zi, una din fete va fi regină, primind o culoare și o floare prin tragere la sorți și un obiect, cu care jocul va trebui să se desfășoare. Insa, de fiecare data cand una indeplineste rolul de regina are loc metamorfozrea personajelor intr un spatiu incert, un nou taram magic si misterios. Lumea fantasticului le determina sa caute mai intens o iesire din lumea banalului, a cotidianului prin puterea frumoasa a jocului si a visului.
Mi a placut/ am apreciat interesul pe care mi l a creat cartea inca din primele pagini pentru unele citate, sporindu mi atentia pentru a nu rata unele fragmente in care se putea observa exactitatea cu care a descris autorul unele actiuni simple, oferindu le parca o dubla semnificatie si o alta frumusete, facandu le mai persoanale, mai reale:
• "Vad precis cum se formeaza boaba de lacrima in ochii ei, cum creste, sprijinindu-se de marginea lucioasa a pleoapei de jos, cum aluneca de-a lungul obrazului.".
• "M-am trezit în plină noapte şi mi-am dat seama că sunt îndrăgostită. [...] M-au izbit deodată sutele de mii de stele răsfirate pe cer, arzând şi scânteind în toate culorile. Între ele, declinând pe boltă, marea cometă alburie îşi flutura pletele prevestitoare de cataclisme, potopuri, incendii, dezastre."
• "îţi pot sugera ca acum, cînd ai ajuns la aceste rînduri, să închizi pentru cinci minute ochii şi să-ţi rechemi în minte toate detaliile celei mai frumoase (sau ale ultimei) nopţi de dragoste pe care ai trăit-o... "
• "Mi-ai spus data trecută că tu nu trăieşti, ci vieţuieşti, ştiu că, mergînd cu spatele pe culoarul memoriei tale, te împiedici, te zgîrii, te învineţeşti, dar nu se poate să nu dai de nişte locuri transparente, cele în care eşti cu adevărat tu, şi nu o biată femeie matură, o funcţionară singuratică fără nici un viitor."
• "Vocea ta înlocuieşte obiectele camerei, atît de prezente pînă acum lîngă noi, şi din care nu a mai rămas decît cenuşa."
Se poate observa de asemenea modul subtil, fluiditatea prin care naratorul isi schimba identitatea. Paianjenul intra cu usurinta, rapid, neobservat si tacut, in pielea lui Vali, dar nu si a Svetlanei, oferindu ti o stare de neliniste si pur interes pentru realitatea vazuta prin ochii baiatului si a arahnidei.
• "Mă grăbesc, oricum, să-mi fac loc pe sub pielea lui, să alunec prin capilarele lui, să înot în sîngele lui, prin artere din ce în ce mai largi, printre ostroavele hematiilor şi aricii albi, cu mii de degete, ai leucocitelor, pînă ajung, o dată cu toate marnele şi aluviunile lumii, în delta imensă a creierului său, unde mă culcuşesc confortabil, strîngîndu-mi ghearele pe lîngă corp."
• "Îmi văd victima înțepată, paralizată, deja incapabilă de orice rezistență. Totuși vie, cu memoria întreagă, gelatinoasă, numai bună să fie ingerată. La sfârșitul nopții, din această femeie care acum are fața contractată de plăcere (sau paralizată de suferință?) va mai rămâne doar o carapace uscată, legănându-se în plasa mea scânteietoare."
Cât despre semnificația REM-ului, cea mai la îndemână este Rapid Eye Movement, etapă a somnului în care apar visele; cum visele au o importanță covârșitoare, nu doar aici, ci și în celelalte proze, probabil că aceasta este explicația titlului care inca imi da batai de cap. Totuși, Cărtărescu încurcă un pic lucrurile când Nana descopera din ce in ce mai multe intelesuri atribuite REm-ului. Poate de fapt interpretabilul,multitudinea de sensuri pe care o poti oferi unui lucru, dandu i o nota personala reprezinta REM-ul. Finalul romanului este unul deschis, nedefinit, unde nu toate intrebarile au un raspuns si care inca evidentiaza neclaritatea unor lucruri, astfel incat sa lase loc cititorului sa intervina cu propria interpretare proprie, reala, gasind el insusi cu sufletul unele raspunsuri. Acest lucru ajuta cititorul sa se regaseasca mai mult in carte, in experienta de viata a personajelor, imbunatatindu i parca si parerea despre poveste.
Într un numar redus de pagini, Cărtărescu a reușit să creeze o poveste, densa, imaginara, complexă, dar care iti lasa sentimentul de real palpabil, saturată de întâmplări și idei extraordinare.
"Nu fusese deci cu totul un vis, deşi nu fusese cu totul nici realitate".
Opera “REM” este un fragment, o mica parte dintr-o carte mult mai complexa, “Nostalgia”, al carei autor, Mircea Cartarescu, a reusit sa evidentieze trairile si problemele omului cotidian. Fiind o naratiunii “in rama”, ne ofera mai multe perspective, predominanta este cea a Svetlanei(o femeie de peste 30 de ani, care își aduce aminte de copilăria sa), iar Vali (iubitul Svetlanei); și păianjenul (care este de-asemenea narator pe parcursul poveștii, el fiind cel care descrie lumea Svetlanei) sunt cei care prezinta realitatea, prezentul, adugand o alta nota distictinta a fantasticului.
Nana (Svetlana), intr un moment de intimitate si vulnerabilitate, ii povestete lui Vali o perioadă extraordinară din copilărie, când s-a petrecut singurul lucru pentru care crede că a venit pe lume, pentru care a fost aleasă: intrarea în REM. Ne este subliniata importanta REM-ului inca de la inceput, dezvaluindu se totusi de abia in ultimele pagini esenta si semnificatia lui, vazuta din perspectiva fetei, atat in copilarie, cat si la maturitate. Bucureștiul anilor 1960, intr un simplu sat, reprezinta spatiul desfasurarii actiunilor, unde drumul spre mătușă ei și timpul petrecut în curtea sa reprezintă pentru fetița de doisprezece ani o aventură prin care explorează alte lumi, un timp magic înțesat de întâmplări miraculoase, cu totul diferit de viața izolată din casa părintească. Acolo, ea cunoaște șase fete: Ada, Carmina, Balena, Puia, Ester și Garoafa. Cele 7 propun să creeze un joc, care să dureze 7 zile (aici apare Motivul celor 7: 7 zile, 7 fete, 7 flori, 7 culori). În fiecare zi, una din fete va fi regină, primind o culoare și o floare prin tragere la sorți și un obiect, cu care jocul va trebui să se desfășoare. Insa, de fiecare data cand una indeplineste rolul de regina are loc metamorfozrea personajelor intr un spatiu incert, un nou taram magic si misterios. Lumea fantasticului le determina sa caute mai intens o iesire din lumea banalului, a cotidianului prin puterea frumoasa a jocului si a visului.
Mi a placut/ am apreciat interesul pe care mi l a creat cartea inca din primele pagini pentru unele citate, sporindu mi atentia pentru a nu rata unele fragmente in care se putea observa exactitatea cu care a descris autorul unele actiuni simple, oferindu le parca o dubla semnificatie si o alta frumusete, facandu le mai persoanale, mai reale:
• "Vad precis cum se formeaza boaba de lacrima in ochii ei, cum creste, sprijinindu-se de marginea lucioasa a pleoapei de jos, cum aluneca de-a lungul obrazului.".
• "M-am trezit în plină noapte şi mi-am dat seama că sunt îndrăgostită. [...] M-au izbit deodată sutele de mii de stele răsfirate pe cer, arzând şi scânteind în toate culorile. Între ele, declinând pe boltă, marea cometă alburie îşi flutura pletele prevestitoare de cataclisme, potopuri, incendii, dezastre."
• "îţi pot sugera ca acum, cînd ai ajuns la aceste rînduri, să închizi pentru cinci minute ochii şi să-ţi rechemi în minte toate detaliile celei mai frumoase (sau ale ultimei) nopţi de dragoste pe care ai trăit-o... "
• "Mi-ai spus data trecută că tu nu trăieşti, ci vieţuieşti, ştiu că, mergînd cu spatele pe culoarul memoriei tale, te împiedici, te zgîrii, te învineţeşti, dar nu se poate să nu dai de nişte locuri transparente, cele în care eşti cu adevărat tu, şi nu o biată femeie matură, o funcţionară singuratică fără nici un viitor."
• "Vocea ta înlocuieşte obiectele camerei, atît de prezente pînă acum lîngă noi, şi din care nu a mai rămas decît cenuşa."
Se poate observa de asemenea modul subtil, fluiditatea prin care naratorul isi schimba identitatea. Paianjenul intra cu usurinta, rapid, neobservat si tacut, in pielea lui Vali, dar nu si a Svetlanei, oferindu ti o stare de neliniste si pur interes pentru realitatea vazuta prin ochii baiatului si a arahnidei.
• "Mă grăbesc, oricum, să-mi fac loc pe sub pielea lui, să alunec prin capilarele lui, să înot în sîngele lui, prin artere din ce în ce mai largi, printre ostroavele hematiilor şi aricii albi, cu mii de degete, ai leucocitelor, pînă ajung, o dată cu toate marnele şi aluviunile lumii, în delta imensă a creierului său, unde mă culcuşesc confortabil, strîngîndu-mi ghearele pe lîngă corp."
• "Îmi văd victima înțepată, paralizată, deja incapabilă de orice rezistență. Totuși vie, cu memoria întreagă, gelatinoasă, numai bună să fie ingerată. La sfârșitul nopții, din această femeie care acum are fața contractată de plăcere (sau paralizată de suferință?) va mai rămâne doar o carapace uscată, legănându-se în plasa mea scânteietoare."
Cât despre semnificația REM-ului, cea mai la îndemână este Rapid Eye Movement, etapă a somnului în care apar visele; cum visele au o importanță covârșitoare, nu doar aici, ci și în celelalte proze, probabil că aceasta este explicația titlului care inca imi da batai de cap. Totuși, Cărtărescu încurcă un pic lucrurile când Nana descopera din ce in ce mai multe intelesuri atribuite REm-ului. Poate de fapt interpretabilul,multitudinea de sensuri pe care o poti oferi unui lucru, dandu i o nota personala reprezinta REM-ul. Finalul romanului este unul deschis, nedefinit, unde nu toate intrebarile au un raspuns si care inca evidentiaza neclaritatea unor lucruri, astfel incat sa lase loc cititorului sa intervina cu propria interpretare proprie, reala, gasind el insusi cu sufletul unele raspunsuri. Acest lucru ajuta cititorul sa se regaseasca mai mult in carte, in experienta de viata a personajelor, imbunatatindu i parca si parerea despre poveste.
Într un numar redus de pagini, Cărtărescu a reușit să creeze o poveste, densa, imaginara, complexă, dar care iti lasa sentimentul de real palpabil, saturată de întâmplări și idei extraordinare.
"Nu fusese deci cu totul un vis, deşi nu fusese cu totul nici realitate".
November 14, 2021
Dacă nu trebuia să o citesc pentru un concurs, aș fi abandonat-o. Just not my type. Primele câteva pagini au fost, însă, promițătoare.
November 14, 2024
daca s ar fi putut i as fi dat 0
July 28, 2025
Viaje soooooooon
El efecto de una droga poderosa
El efecto de una droga poderosa
September 24, 2023
“it was so bad i wanted to give it a zero but that’s not possible so I’ll give it a one”
October 24, 2023
Să mă prefac că n-am citit așa ceva...
November 9, 2024
Bro's onto nothing
September 27, 2025
de ce am acceptat sa citesc asta
Read
December 17, 2019,,REM” spune povestea din trei perspective: a Svetlanei(o femeie de peste 30 de ani, care își aduce aminte de copilăria sa), Vali (iubitul Svetlanei; nu apare cine știe ce în nuvelă) și păianjenul(care este de-asemenea narator pe parcursul poveștii, el fiind cel care descrie lumea Svetlanei).
Svetlana își aduce aminte de când era mică, momentele când mergea cu mama ei în vizită la mătușa sa și se juca cu niște fetițe. La un moment dat, mama sa se îmbolnăvește de ulcer, iar tatăl Nanei, fiindcă nu avea timp din cauza serviciului, o duce la mătușa sa, să o îngrijească ea.
Acolo, ea cunoaște șase fete: Ada, Carmina, Balena, Puia, Ester și Garoafa. Cele 7 propun să creeze un joc, care să dureze 7 zile (aici apare Motivul celor 7: 7 zile, 7 fete, 7 flori, 7 culori). În fiecare zi, una din fete are să fie regină, are să primească o culoare și o floare prin tragere la sorți și va primi un obiect, cu care jocul va trebui să se desfășoare.
Ultimul joc este cel al Svetlanei. Ea primește culoarea roșu, un trandafir și ca obiect, un inel. De când se împrietenise cu cele 6 fete, Nana realizase că simțea ceva mai mult pentru Ester. Așa că, ea a decis ca ultimul joc să reprezinte într-un fel următorul pas al vieții unui om: căsătoria. Astfel, se organizează o nuntă, în care cele două fete se căsătoresc, Ester primind inelul, iar ambele obținând primul sărut.
Acum… putem să observăm relația de prietenie pe care o întâlnim între Nana(Svetlana) și Egor, un bărbat deloc normal(o să vă explic de ce). Egor începuse să scrie o carte de ceva vreme. Atunci când i-o prezintă Svetlanei, ea realizează că acea carte conține doar cuvântul nu… Ce credeți că reprezintă acest nu? Acesta marchează cumva dorința lui Egor de a nu se sfârși cea mai importantă etapă a vieții, și poate cea mai frumoasă: copilăria. Tot Egor îi oferă în dar Nanei o scoică a viselor, care trebuie să o pună sub pernă și să descopere REM-ul.
Svetlana își aduce aminte de când era mică, momentele când mergea cu mama ei în vizită la mătușa sa și se juca cu niște fetițe. La un moment dat, mama sa se îmbolnăvește de ulcer, iar tatăl Nanei, fiindcă nu avea timp din cauza serviciului, o duce la mătușa sa, să o îngrijească ea.
Acolo, ea cunoaște șase fete: Ada, Carmina, Balena, Puia, Ester și Garoafa. Cele 7 propun să creeze un joc, care să dureze 7 zile (aici apare Motivul celor 7: 7 zile, 7 fete, 7 flori, 7 culori). În fiecare zi, una din fete are să fie regină, are să primească o culoare și o floare prin tragere la sorți și va primi un obiect, cu care jocul va trebui să se desfășoare.
Ultimul joc este cel al Svetlanei. Ea primește culoarea roșu, un trandafir și ca obiect, un inel. De când se împrietenise cu cele 6 fete, Nana realizase că simțea ceva mai mult pentru Ester. Așa că, ea a decis ca ultimul joc să reprezinte într-un fel următorul pas al vieții unui om: căsătoria. Astfel, se organizează o nuntă, în care cele două fete se căsătoresc, Ester primind inelul, iar ambele obținând primul sărut.
Acum… putem să observăm relația de prietenie pe care o întâlnim între Nana(Svetlana) și Egor, un bărbat deloc normal(o să vă explic de ce). Egor începuse să scrie o carte de ceva vreme. Atunci când i-o prezintă Svetlanei, ea realizează că acea carte conține doar cuvântul nu… Ce credeți că reprezintă acest nu? Acesta marchează cumva dorința lui Egor de a nu se sfârși cea mai importantă etapă a vieții, și poate cea mai frumoasă: copilăria. Tot Egor îi oferă în dar Nanei o scoică a viselor, care trebuie să o pună sub pernă și să descopere REM-ul.
This entire review has been hidden because of spoilers.
November 11, 2015
????!!!!!!!
October 18, 2023
sa mai zic ceva?))
September 2, 2023
"Femeia trăiește, bărbatul scrie." 🖋️
"Ce e arma nucleară pe lângă asta, pe lângă timpul exterminator, timpul care nu lasă răniți? Ce sunt conflictele, ce este lupta pentru putere față de victoria meticuloasă, calmă, blândă aproape, a timpului împotriva tuturor? Bombele, războaiele, cutremurele, bolile, potopul sunt superflue, nu fac decât să grăbească nesăbuit opera timpului, sunt priviri aruncate în viitorul apropiat, ridicări indiscrete ale unui colț de cortină." ⏳
"de fapt noi suntem REM-ul" 💖
"Ce e arma nucleară pe lângă asta, pe lângă timpul exterminator, timpul care nu lasă răniți? Ce sunt conflictele, ce este lupta pentru putere față de victoria meticuloasă, calmă, blândă aproape, a timpului împotriva tuturor? Bombele, războaiele, cutremurele, bolile, potopul sunt superflue, nu fac decât să grăbească nesăbuit opera timpului, sunt priviri aruncate în viitorul apropiat, ridicări indiscrete ale unui colț de cortină." ⏳
"de fapt noi suntem REM-ul" 💖
December 13, 2019
n-am ințeles nimic din ea
March 17, 2021
2.5⭐️/5⭐️
July 24, 2022
Excelente. Realismo mágico rumano.
October 13, 2022
Dau 2 stele doar pentru idee, că execuția nu este deloc pe placul meu.
Recenzie detaliată zilele viitoare, că astăzi mă ascultă la română din cartea asta :)
Recenzie detaliată zilele viitoare, că astăzi mă ascultă la română din cartea asta :)
October 12, 2024
e weird to think abt, dar asta ii povestea de copilaria ei si ca o placea cam mult pe Ester dupa ce ei au facut lucruri ehem🤨
This entire review has been hidden because of spoilers.
Displaying 1 - 30 of 39 reviews