Omoară-mă!

by Ana Maria Sandu

Noua carte a Anei Maria Sandu este o poveste sofisticata despre puterea perversa a naratiunii si despre modul in care fictiunea poate deveni mai „reala“ decat realitatea, alterand-o pana la epuizare.
Ceea ce pare a fi inceputul unei fulgeratoare istorii de amor, intalnirea dintre Vali si Ramona, aluneca pe nesimtite intr-un fals policier cu implicatii terifiante: personajul principal al acestui roman-confesiune se dovedeste a fi o sexagenara cu veleitati de vampir, care-si retraieste pasiunile cu ajutorul tinerei sale chiriase.
Va reusi oare fata tot mai lipsita de viata si energie sa scape din paienjenisul otravit al povestilor din casa doamnei Manea?

Genres: Fiction, Romanian Literature

224 pages, Paperback

First published January 1, 2010

Reviews

[Madalina Ioana · Rating 2 out of 5]

E o poveste bizara, disturbing, uneori neconvingatoare. Stilul în care a fost scrisă, în schimb, mi-a plăcut mult, motiv pentru care primește o steluță in plus.

[Madalina · Rating 3 out of 5]

Cartea, ca și doamna Manea, te prinde și te ține captiv. E sumbră, e odioasă, te chinuie, te scârbește și te revoltă. Nici nu știu dacă mi-a plăcut sau nu, dar știu clar ca mi-a ațâțat curiozitatea. Mă întrebam pe unde a mai colindat această doamnă și ce bărbați i-au mai ieșit în cale.

"...simțeam că oamenii tineri continuă să trăiască undeva în corpurile de bătrâni. Doar că se atrofiază, ca un organ nefolosit și scos din funcțiune."

Titlul m-a dus cu gândul la un thriller, dar cartea de fapt pune sub lupă relația dintre doamna Manea și Ramona, o tânără care are ghinionul să îi treacă pragul.

"Doamna Manea avea o sacoșă cadrilată cu două roți și în ea căra un anotimp după altul."

Cum a călcat în acea casă, Ramona renunță la ea și doamna Manea îi îndrugă verzi și uscate din tinerețea ei. Ramona trăiește prin doamna Manea toate iubirile bolnave, suferințele, într-atât încât îi preia și corpul bătrânicios. Îi ia toată vlaga și o prinde că într-o pânză de păianjen. Dar mai mult de atât, îi preia toate fantomele.

"Frica ei de bătrânețe o împărțeam frățește. Dar nici asta nu însemna mare lucru pentru ea, din păcate."

"Simțeam că doamna Manea avea o problemă cu vârsta, dar niciodată nu mi-aș fi imaginat că cineva poate să sufere în halul ăsta. Să se hăcuiasca pentru ceva care, oricum, se întâmplă. Chiar și femeilor înalte și foarte frumoase."

Relația dintre Geo (iubitul din tinerețe al doamnei Manea) și cele două femei mi s-a părut agasantă și grețoasă.

Cartea este despre prietenie bolnavă, abuz, izolare, manipulare, teamă de bătrânețe, teamă de singurătate, iubiri ofilite și bolnave, dar ce m-a marcat a fost faptul ca doamna Manea poate fi oricând înlocuită de viață, și îi putem da exact ce i-a dat și Ramona bătrânei. TOT, și nu într-un mod bun. Ne poate atrage într-o gaură neagră într-o fracțiune de secundă.

[Bookaholic]

Inainte de a scrie Omoara-ma!, ma apucasem de un alt text, un fals jurnal de jogging, asumat, inconfortabil, taios, care vorbeste despre lipsa de timp, goana nebuna si spaima ca nu mai gasesti ragazul sa fii fericit dupa ce ai implinit 30 de ani. Si descoperi ca lumea in jurul tau se schimba.

Ideea unei povesti despre prietenia dintre doua femei, una tinara si una mai in virsta, o aveam si pe ea de mai mult timp. Ma fascineaza intimitatea care se naste atunci cind traiesti alaturi de cineva. Felul in care nu mai reusesti sa-ti imaginezi viata fara acea persoana. Tot ce se stringe in “sacul” unei prietenii de-a lungul timpului: confesiuni, o imensa afectiune, renuntari, reveniri… Am incercat sa inteleg mecanismul care ne face sa renuntam uneori la noi de dragul altcuiva. Cit de mult sintem dispusi sa cedam? Ce inseamna loialitatea, santajul sentimental, afectiunea, admiratia?

Asa ca am lasat textul pe care il incepusem si am scris Omoara-ma!. (Ana Maria Sandu - interviu: http://bookaholic.ro/10.html)

[Roxana · Rating 4 out of 5]

Am jonglat mult între a da trei sau 4 stele acestei cărți. Și nu pentru că ar fi o carte proastă, ci poate pentru că , recunosc, eu nu am a reușit să o înțeleg până la capăt.

Cartea incepe bine,mi-am zis încă de la primele pagini : " să vezi ce mister și investigație avem aici! ". Suntem atrași în mrejele acestei povești cu atâta îndemânare și curiozitate , dar pe parcurs autoarea a reușit să mă piardă. Nu mai știam ce/cum/cine/de ce? Ce e real, ce e închipuire?

Ramona , o tânără din București, se mută în casă unei dame de peste 60 de ani, o doamnă delicată,elegantă și libertină cu viață boemă și obiceiuri din alte timpuri. De acolo încep problemele și intriga acestei cărți de fapt.

Într-o seară, după o seară la terasă cu amicii ,Vali o găsește pe stradă plângând , suspinând că a omorât-o pe doamna Manea, mi-am zis...de aici începe nebunia.

Până la final, este o încâlcitură de mai mare râsul, una din care eu nu am priceput mare lucru și nu am reușit să empatizez cu personajul Ramonei.

O carte bună, dar nu cred că a fost pentru mine.

[mel · Rating 5 out of 5]

woah, this was so unexpectedly good.

[Elefantul de bibliotecă · Rating 4 out of 5]

Am vrut să îi dau 4 steluțe apoi 5 și până la urmă am ales 4. Asta pentru că am găsit o mică scăpare într-un anumit punct al narațiunii, nu știu dacă e din vina autoarei sau personajul singur se dă în vileag. Dacă ar fi trebuit să traseze o linie de demarcație dintre halucinație și luciditate se pierde în răspunsul final al lui Vali care oferă prea repede și prea mult credit poveștii Ramonei. Despre Ramona numai de bine, până când spune că bătrâna o leagă cu funie. Îmi pare atât de fabulatorie partea asta încât dizolvă parcă magia care trăiește între ea și doamna Manea și începi doar să pui la îndoială starea psihică a ei și nu mai crezi în puterile „vampirești” ale bătrânei. Mai departe de asta e o capodoperă pentru cei dornici de despicat firul în patru, personal sunt o maniacă în această privință. Sper să pot scrie o recenzie care să îi facă cinste acestei cărți peste care am dat absolut întâmplător și despre care nu se mai aude nimic, e super nedrept, nu cred să mai fi citit ceva atât de bizar și de captivant în literatura română recentă. Recomand.

[Ada Preda · Rating 3 out of 5]

This was a pretty bizarre book, I’ll just blurt that out from the very beginning. And speaking of beginnings, the way this book starts will make you want to read on, to understand what’s behind the seemingly unexplainable events you’ve just been made party to.
Even though I wasn’t convinced by some aspects pertaining to the characters’ behaviour, I really appreciated how the story was created, a story about abuse and the shapes and forms it takes, but its main theme is, in my opinion, the fear of loneliness.

[Razvan Banciu · Rating 3 out of 5]

Pe măsură ce înaintam cu cititul, mă amuza ideea că romanul de față se potrivește perfect genului de apreciere pe puncte pe care câțiva dintre prietenii mei de pe grup o practică cu succes. Așadar:

- 3.9, nota pentru stil, Ana Maria se dovedește o bună psiholoagă și știe să țină cititorul în priză
- 2.9, nota pentru conținut, la un moment dat se pierde în mod clar noțiunea de real și de fantasmagoric, iar finalul reprezintă mai mult o promisiune neonorată, aceea că se va întâmpla ceva cu totul neașteptat, altceva decât ne este servit
- 1.9, nota personajului principal, combinația femeie rea și dusă cu pluta nefiind chiar pe placul unui cititor obișnuit, așa cum îmi place să cred c-aș fi.

Concluzia este una simplă...

[Cristina · Rating 4 out of 5]

De multe ori poveștile altora sunt mai fermecătoare decât povestea proprie. Și de multe ori e mai ușor să trăiești viața altcuiva, pentru că imaginația nu doare la fel ca o inimă frântă cu adevărat. Omoară-mă! merge la fix cu vremurile astea în care o poveste împachetată frumos (pe Instagram, pe Netflix sau când tragi cu urechea la masa unor necunoscuți de alături)  te poate hipnotiza, paraliza și înghiți cu totul.

[Tæ · Rating 5 out of 5]

Close enough Ana Maria, welcome back Dostoevsky feminin

[Dana · Rating 2 out of 5]

A bit clumsy but nice try.