Inspaimantatoarele aventuri ale maiorului Brown Pasii ciudati Forma stramba Omul invizibil Peruca purpurie Ciocanul lui Dumnezeu Omul din pasaj Cele trei unelte ale mortii Salata colonelului Clay Sageata din cer Paradisul hotilor
Gilbert Keith Chesterton was an English writer, philosopher, lay theologian, and literary and art critic.
He was educated at St. Paul’s, and went to art school at University College London. In 1900, he was asked to contribute a few magazine articles on art criticism, and went on to become one of the most prolific writers of all time. He wrote a hundred books, contributions to 200 more, hundreds of poems, including the epic Ballad of the White Horse, five plays, five novels, and some two hundred short stories, including a popular series featuring the priest-detective, Father Brown. In spite of his literary accomplishments, he considered himself primarily a journalist. He wrote over 4000 newspaper essays, including 30 years worth of weekly columns for the Illustrated London News, and 13 years of weekly columns for the Daily News. He also edited his own newspaper, G.K.’s Weekly.
Chesterton was equally at ease with literary and social criticism, history, politics, economics, philosophy, and theology.
O colectie de povestiri din mai multe volume ale lui Chestertone care il au ca principal protagonist pe binecunoscutul parinte Brown. Foarte interesant e faptul ca in prima (de unde provine si denumirea volumului) si ultima povestire nu ne este prezentat obisnuitul "detectiv" ci cu totul altii, desi modul de in care descopera misterul e foarte asemanator de cel al parintelui Brown. Probabil ca apartin primelor povestiri ale lui Chestetone, cind nu isi definitivase inca personajul (parerea personala). Mi-au placut mult aceste povestiri politiste, desi nu sunt precum cele obisnuite genului unde se dau indicii si puse cap la cap se descopera rau facatorul. Eu am trait sentimentul in care intri pur si simplu in poveste si pasesti in urma parintelui, fiind atent la fiecare detaliu, si te minunezi de tenacitatea acestuia. Eu am perceput ca scopul fiind determinarea criminalului de a-si recunoaste vina si nu neaparat de a-l descoperi pe acesta. De aceea, cititorul pierde din farmecul dat povestirii daca incearca sa gaseasca criminalul de unul singur. Asa ca, sfatul meu ar fi: aseaza-te comod in fotoliu si bucura-te de lectura! :)
~~~
Umilinta e mama gigantilor. Lucrurile mari pot fi vazute numai din vale; dar de pe culme, vezi lucrurile mici.
Exista doua tipuri de oameni care pot ride cind sunt singuri. S-ar putea chiar sustine ca omul care se comporta astfel e sau foarte bun, sau foarte rau. Ori impartaseste veselia lui cu Dumnezeu, ori o impartaseste cu diavolul. E un om cu o viata interioara.
Nimeni nu se gindeste din timp la suferinta reala. Omul nu devine afectuos decit atunci cind suferinta apare.