What do you think?
Rate this book
Teodosie cel Mic
Răzvan Rădulescu este unul dintre cei mai de succes scenariști români de astăzi. Filme precum Marfa și banii, Moartea domnului Lăzărescu și Hîrtia va fi albastră poartă semnătura sa.
Pisicîinele, Somnul protector, bufnița ce cultivă căpșuni, Minotaurul Samoil, care cultivă ciuperci, fantoma Otilia – toate aceste personaje și altele încă îl readuc în fața cititorului, spectaculos, pe prozatorul Răzvan Rădulescu, bine-cunoscut și pentru scenariile la unele dintre cele mai bine primite filme românești din ultimul timp. Romanul Teodosie cel Mic este unul impresionant din multe puncte de vedere, de la ineditul poveștii la gamă largă de procedee narative folosite de autor. Scrisă cu un rafinament stilistic deosebit, cartea lui Răzvan Rădulescu contribuie din plin la substanță peisajului literar românesc contemporan.
„Razvan Rădulescu scrie la fel de bine eseuri, scenarii de film și romane. Eseistul e minunat de neîmpăcat, de scotocitor și de stimulativ: arătați-i un lucru – orice lucru – și el vă va arăta o problemă. Scenaristul e pasionant de lucid – un maestru al momentului fierbinte privit la rece. Dar preferatul meu este romancierul: el reprezintă latura cea mai prietenoasă și mai jucăușă a acestui mare talent și – cel puțin în ochii mei – cea mai fericită.” (Andrei Gorzo)
Pisicîinele, Somnul protector, bufnița ce cultivă căpșuni, Minotaurul Samoil, care cultivă ciuperci, fantoma Otilia – toate aceste personaje și altele încă îl readuc în fața cititorului, spectaculos, pe prozatorul Răzvan Rădulescu, bine-cunoscut și pentru scenariile la unele dintre cele mai bine primite filme românești din ultimul timp. Romanul Teodosie cel Mic este unul impresionant din multe puncte de vedere, de la ineditul poveștii la gamă largă de procedee narative folosite de autor. Scrisă cu un rafinament stilistic deosebit, cartea lui Răzvan Rădulescu contribuie din plin la substanță peisajului literar românesc contemporan.
„Razvan Rădulescu scrie la fel de bine eseuri, scenarii de film și romane. Eseistul e minunat de neîmpăcat, de scotocitor și de stimulativ: arătați-i un lucru – orice lucru – și el vă va arăta o problemă. Scenaristul e pasionant de lucid – un maestru al momentului fierbinte privit la rece. Dar preferatul meu este romancierul: el reprezintă latura cea mai prietenoasă și mai jucăușă a acestui mare talent și – cel puțin în ochii mei – cea mai fericită.” (Andrei Gorzo)
- GenresRomanian Literature
440 pages, Hardcover
First published January 1, 2006
5 people are currently reading
224 people want to read
About the author
Răzvan Rădulescu
6 books19 followersEste absolvent al Facultății de Litere și al secției de Regie de operă a Academiei de Muzică. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de Mircea Martin. În perioada 1991-1994, a fost lider de opinie al cenaclului Central și apoi al cenaclului Litere condus de poetul și prozatorul Mircea Cărtărescu.
A debutat în volumul colectiv Tablou de familie (Editura Leka Brancus, 1995). Volumul Viața și faptele lui Ilie Cazane (Editura Cartea Românească, 1997; ediția a ÎI-a, Polirom, 2008) a primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. A scris scenariile filmelor Marfa și banii (2001, în colaborare cu Cristi Puiu), Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003, în colaborare cu Cristi Puiu), Hrană pentru peștii mici (2004, în colaborare cu Cristi Puiu), Offset (2004, în colaborare cu Cristi Puiu), Moartea domnului Lăzărescu (2005, în colaborare cu Cristi Puiu), Hîrtia va fi albastră (2005, în colaborare cu Alexandru Baciu și Radu Muntean). A fost director artistic al revistei Elle Romania. Colaborează la Dilema Veche, 22, Cotidianul, Time Out.
A debutat în volumul colectiv Tablou de familie (Editura Leka Brancus, 1995). Volumul Viața și faptele lui Ilie Cazane (Editura Cartea Românească, 1997; ediția a ÎI-a, Polirom, 2008) a primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. A scris scenariile filmelor Marfa și banii (2001, în colaborare cu Cristi Puiu), Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003, în colaborare cu Cristi Puiu), Hrană pentru peștii mici (2004, în colaborare cu Cristi Puiu), Offset (2004, în colaborare cu Cristi Puiu), Moartea domnului Lăzărescu (2005, în colaborare cu Cristi Puiu), Hîrtia va fi albastră (2005, în colaborare cu Alexandru Baciu și Radu Muntean). A fost director artistic al revistei Elle Romania. Colaborează la Dilema Veche, 22, Cotidianul, Time Out.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 14 of 14 reviews
April 2, 2023
O poveste construită cu multă măiestrie pentru cei mici și pentru cei mari. *****
September 14, 2023
M-am simțit ca într-un Game of Thrones (păstrați bătăliile sângeroase, scoateți scenele de sex) încastrat într-o fabulă politică. Regele-copil și generalul care întoarce armele sunt destul de evidenți, peștele alunecos și trădător ar putea fi aproape orice politician, ducele Otto, un pic tălâmb și care joacă tenis ca sa dea bine la public, pe de altă parte, mă duce cu gândul la un singur personaj.
Creativitate, nu glumă.
Poate fi citită ca o poveste cu ființe fantastice, de cititori tineri și poate fi citită și cu aluziile ei politice și istorice, de cei mai mari. E atât de vizuală și bine întoarsă, că poate fi citită de oricine. Dar cred că cititorul ei ideal e un băiat de vreo 12 ani (deși coperta zice 16+), pasionat de bătălii, eroi și inginerie (că multe detalii au mai fost despre construcții și mașinării).
Creativitate, nu glumă.
Poate fi citită ca o poveste cu ființe fantastice, de cititori tineri și poate fi citită și cu aluziile ei politice și istorice, de cei mai mari. E atât de vizuală și bine întoarsă, că poate fi citită de oricine. Dar cred că cititorul ei ideal e un băiat de vreo 12 ani (deși coperta zice 16+), pasionat de bătălii, eroi și inginerie (că multe detalii au mai fost despre construcții și mașinării).
February 23, 2016
Dosad najzanimljivija knjiga koju sam pročitala iz zbirke "Europom u 30 knjiga".
Vjerujem da bi mi se više svidjela da poznajem povijest Rumunije, ali je i ovako odlična, komična i satirična :)
str. 231: "Usput, reci mi, generale, oni leci koje sam ti dao da raspršiš po Bukureštu, jesi li to učinio? Jako mi je stalo do stanja duha onih koje ću osvojiti. Hoću da budu uznemireni, uplašeni, da drhte od straha na svaki zvuk.
-Dobro da si se sjetio jer sam već htio o tom razgovarat'. Ti leci - treb'o sam ja tiskat' druge, za svoju lovu, tako da mi trebaš dat' još para - reče general i protrlja palcem o kažiprst.
-Zašto, zar oni koje sam ti poslao nisu bili dobri? - upita Otto pomalo uvrijeđeno.
-Ma jok - odgovori zdravorazumski general Caciulata. - Pisalo je: "Bukureštanci, na oružanciju!" Ti si htio reć': "Bukureštanci, na oružje", ne?
-Nije li to svejedno? - upita Otto.
-Ma nije, brate, nije. Aj se naučite točno izražavat'. Čuj ti njega, svejedno. Eh."
Vjerujem da bi mi se više svidjela da poznajem povijest Rumunije, ali je i ovako odlična, komična i satirična :)
str. 231: "Usput, reci mi, generale, oni leci koje sam ti dao da raspršiš po Bukureštu, jesi li to učinio? Jako mi je stalo do stanja duha onih koje ću osvojiti. Hoću da budu uznemireni, uplašeni, da drhte od straha na svaki zvuk.
-Dobro da si se sjetio jer sam već htio o tom razgovarat'. Ti leci - treb'o sam ja tiskat' druge, za svoju lovu, tako da mi trebaš dat' još para - reče general i protrlja palcem o kažiprst.
-Zašto, zar oni koje sam ti poslao nisu bili dobri? - upita Otto pomalo uvrijeđeno.
-Ma jok - odgovori zdravorazumski general Caciulata. - Pisalo je: "Bukureštanci, na oružanciju!" Ti si htio reć': "Bukureštanci, na oružje", ne?
-Nije li to svejedno? - upita Otto.
-Ma nije, brate, nije. Aj se naučite točno izražavat'. Čuj ti njega, svejedno. Eh."
February 4, 2017
Numele romanului “Teodosie cel Mic” pe mine m-a dus cu gândul la o povestire încarcată cu elemente religioase, ceva în genul “Pletele Sfântului Augustin” a lui Dan Doboş. Spre surprinderea mea cartea nu a fost nici pe departe ceea ce m-aş fi aşteptat eu. Răzvan Rădulescu este cunoscut pentru scrierea scenariilor filmelor “Marfa şi banii” (2001 – in colaborare cu Cristi Puiu), “Niki Ardelean colonel în rezervă” (2003 – tot în colaborare cu Cristi Puiu), “Moartea domnului Lăzărescu” (2005 şi Cristi Puiu), “Hârtia va fi albastră” (2005 în colaborare cu Alexandru Baciu şi Radu Munteanu).
A primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane” (Editura Cartea Românească) şi Premiul pentru Proza pe 2006 al revistei „Cuvântul”.
Aş remarca că activitatea şi experienţa de scenarist a scriitorului joacă un rol foarte important şi in volumul de faţă, romanul lasând impresia pregnantă a unui scenariu bine închegat şi construit. Din numele personajelor şi modul în care sunt prezentate ele se poate observa că scriitorul Răzvan Rădulescu plăteşte un pic de tribut formaţiei sale profesionale şi nu reuşeşte în totalitate să se desprindă de ocupaţia care i-a adus atâta succes.
Nu spun ca romanul nu este plăcut şi nu reuşeşte să te facă curios în legătura cu evenimentele ce ar urma să se petreacă, însă nici nu pot trece cu vederea lipsa detaliilor fizice şi descriptive în general ale personajelor (mai ales!) şi nici incursiunile în diverse “realităţi” (plus cateva paragrafe adresate editorului), mai mult sau mai puţin fantastice.
Majoritatea personajelor sunt adorabile, începand de la nevinovatul principe Teodosie cel Mic, şcolit de Pisicâinele Gavril, Tutorele său Plenipotenţiar, stăpâna Căpşunăriei din regat, bufniţa Kaliopi, Minotaurul Samoil ce are în grijă Ciupercăria, Fantoma Otilia, prinţul Otto din Ottoburg şi principalul aspirant la tronul regatului fantastic sau Somnul Protector, o altă piesă importantă a intrigii ce o vom descoperi în paginile romanului de faţă.
De fapt, dacă acţiunea şi în general construcţia romanului au în centru figura lui Teodosie, revendicat şi dorit de multe dintre tabere, totuşi şi celelalte personaje au farmecul lor şi fură deseori prim-planul. Şi vorbesc aici de Somnul Protector care nu se limitează la a ticlui un singur plan intrigant, ci îşi mai desfăşoară încă alte câteva pentru a fi acoperit şi a face astfel faţă oricărei situaţii neaşteptate.
Se poate observa cu uşurinţă că limbajul folosit în general de personaje şi dialogul sunt împânzite de o tonalitate şi o undă dominate de un umor uşor, de multe ori existând impresia că situaţia nu va escalada niciodată şi evenimentele nu vor lua nicicum vreo turnură violentă.
Şi totuşi finalul a fost surprinzător, atenuând din tonul idilic şi pastoral al volumului de faţă, predominant în mai mult de optzeci la sută din roman. Un pic sâcâitoare este şi schimbarea bruscă a planului şi a punctelor de vedere ale personajelor nesemnalizată prin niciun spaţiu liber sau asterisc, acţiunea continuând în mod cursiv, dar dintr-o cu totul altă perspectivă.
Cum spuneam, personajele sunt atractive şi au un exotism aparte, însă este păcat că nu s-a detaliat mai mult. Ca exemplu aş da anumite scene în care Minotaurul este înfrânt de reprezentanţii uneia dintre speciile de furnici prezente în roman, din detaliile oferite acestea părând a avea aceeasi statură cu a sa. Ori asa ceva e destul de greu de digerat, lipsa amanuntelor deteriorând imaginea mentală pe care încearcă să şi-o formeze cititorul cu efect direct asupra interacţiunii cu personajele.
Povestea este simplă. Teodosie cel Mic este crescut de Pisicâine, urmând ca la vârsta majoratului să urce pe tronul regatului. Totuşi există mai multe tabere – prinţul Otto făce parte parte dintr-una – care urmăresc ca prin uneltiri şi viclenie să preia puterea regatului si să-i reduca la tăcere pe Teodosie şi pe susţinătorii săi.
Dacă la început suntem introduşi în atmosferă şi în zona în care se vor derula evenimentele, ulterior acţiunea se precipită foarte mult, având un ritm alert şi care poate ţine cu sufletul la gură orice cititor.
Mi s-a părut interesant că au existat o serie de necunoscute foarte reuşite (persoana din anturajul Pisicâinelui înscrisă în Fraţietate –o asociaţie secretă adusă în discuţie de multe ori datorită iniţiativelor sale antiregalitate – cel puţin în prima parte a romanului) sau misterul ce planează asupra identităţii Marelui Monstruleţ (un joc de cuvinte fericit pentru ceea ce ne aşteaptă!) şi amplificat de poveştile neamului de furnici ce trăieşte în apropiere. Sunt elemente mult aşteptate, dar dezvăluite abia pe finalul romanului. Şi să nu uit, la pagina 352 avem şi o trimitere spre Almanahul Anticipaţia.
În ciuda micilor slabiciuni aduse în discuţie în debutul recenziei, dar si pe parcurs, şi a impresiei ca romanul pare mai mult un joc, unul serios până la urmă, din ce am putut observa pe final, cartea mi-a plăcut şi a fost o lectură reconfortantă şi inedită. Şi să nu mai spun că harta de pe coperta, într-o formă mai vizibilă la pagina 161, este o prezenţă binevenită şi normală având în vedere subiectul şi locurile de acţiune ale romanului, detaliind cu atenţie lumea radiografiată în roman.
Într-o anumită măsură cartea ar putea fi privită ca o mostră de fantastic românesc ce nu profită deloc de elementele autohtone, Răzvan Rădulescu apelând la propriile idei în creionarea lumii şi a personajelor sale, obţinându-se astfel o lucrare aparte în peisajul literar românesc.
Ca să vă faceţi o idee, puteţi arunca o privire aici. Câteva citate de prin alte parti, dar luate tot de la adresa online a cărţii (care va avea în curând şi o ediţie noua):
Paul CERNAT, februarie 2007, Dilemateca
"Mai aproape de Lewis Carroll si Dimov decit de liricii Michael Ende si Iordan Chimet (cu atit mai putin de mitograful Tolkien), metafictiune comica si metabasm tragic, de o virtuozitate narativa diabolica, Teodosie cel Mic este (capod)opera unui maestru: combinatie de rigoare lucida si imaginatie suprarealista, tentativa a unui estet de a conjura prin puterile feeriei spaima de neant. O carte clasica si o carte drog, unul dintre cele mai bune romane aparute la noi dupa 1990."
Mihai IOVANEL, 25 noiembrie 2006, Gandul
"Era mult mai plauzibil ca Razvan Radulescu sa isi stinga tigara in fata cititorului decit sa dea drumul unei astfel de carti – un hibrid fermecator intre un basm pentru copii si un basm pentru cei mari, “heroic fantasy” si literatura comica, Tolkien si Alexandre Dumas. Povestea este atit de minunat spusa si de bine construita, incit creeaza dependenta."
Bianca BURTA-CERNAT, 7 decembrie 2006, Observator cultural
"Razvan Radulescu ne-a dat o carte rara, construita – cu acribie si ingeniozitate – pe o obsesie autentica. Teodosie cel Mic este de departe cea mai buna carte romaneasca de proza aparuta anul acesta si, neindoielnic, unul dintre titlurile de virf de dupa ’89. Ar putea sta foarte bine pe acelasi raft cu Orbitor. E, de asemenea, un produs de export, de valoarea caruia nu stiu daca ne dam cu adevarat seama…"
http://www.cititorsf.ro/2009/07/15/te...
A primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane” (Editura Cartea Românească) şi Premiul pentru Proza pe 2006 al revistei „Cuvântul”.
Aş remarca că activitatea şi experienţa de scenarist a scriitorului joacă un rol foarte important şi in volumul de faţă, romanul lasând impresia pregnantă a unui scenariu bine închegat şi construit. Din numele personajelor şi modul în care sunt prezentate ele se poate observa că scriitorul Răzvan Rădulescu plăteşte un pic de tribut formaţiei sale profesionale şi nu reuşeşte în totalitate să se desprindă de ocupaţia care i-a adus atâta succes.
Nu spun ca romanul nu este plăcut şi nu reuşeşte să te facă curios în legătura cu evenimentele ce ar urma să se petreacă, însă nici nu pot trece cu vederea lipsa detaliilor fizice şi descriptive în general ale personajelor (mai ales!) şi nici incursiunile în diverse “realităţi” (plus cateva paragrafe adresate editorului), mai mult sau mai puţin fantastice.
Majoritatea personajelor sunt adorabile, începand de la nevinovatul principe Teodosie cel Mic, şcolit de Pisicâinele Gavril, Tutorele său Plenipotenţiar, stăpâna Căpşunăriei din regat, bufniţa Kaliopi, Minotaurul Samoil ce are în grijă Ciupercăria, Fantoma Otilia, prinţul Otto din Ottoburg şi principalul aspirant la tronul regatului fantastic sau Somnul Protector, o altă piesă importantă a intrigii ce o vom descoperi în paginile romanului de faţă.
De fapt, dacă acţiunea şi în general construcţia romanului au în centru figura lui Teodosie, revendicat şi dorit de multe dintre tabere, totuşi şi celelalte personaje au farmecul lor şi fură deseori prim-planul. Şi vorbesc aici de Somnul Protector care nu se limitează la a ticlui un singur plan intrigant, ci îşi mai desfăşoară încă alte câteva pentru a fi acoperit şi a face astfel faţă oricărei situaţii neaşteptate.
Se poate observa cu uşurinţă că limbajul folosit în general de personaje şi dialogul sunt împânzite de o tonalitate şi o undă dominate de un umor uşor, de multe ori existând impresia că situaţia nu va escalada niciodată şi evenimentele nu vor lua nicicum vreo turnură violentă.
Şi totuşi finalul a fost surprinzător, atenuând din tonul idilic şi pastoral al volumului de faţă, predominant în mai mult de optzeci la sută din roman. Un pic sâcâitoare este şi schimbarea bruscă a planului şi a punctelor de vedere ale personajelor nesemnalizată prin niciun spaţiu liber sau asterisc, acţiunea continuând în mod cursiv, dar dintr-o cu totul altă perspectivă.
Cum spuneam, personajele sunt atractive şi au un exotism aparte, însă este păcat că nu s-a detaliat mai mult. Ca exemplu aş da anumite scene în care Minotaurul este înfrânt de reprezentanţii uneia dintre speciile de furnici prezente în roman, din detaliile oferite acestea părând a avea aceeasi statură cu a sa. Ori asa ceva e destul de greu de digerat, lipsa amanuntelor deteriorând imaginea mentală pe care încearcă să şi-o formeze cititorul cu efect direct asupra interacţiunii cu personajele.
Povestea este simplă. Teodosie cel Mic este crescut de Pisicâine, urmând ca la vârsta majoratului să urce pe tronul regatului. Totuşi există mai multe tabere – prinţul Otto făce parte parte dintr-una – care urmăresc ca prin uneltiri şi viclenie să preia puterea regatului si să-i reduca la tăcere pe Teodosie şi pe susţinătorii săi.
Dacă la început suntem introduşi în atmosferă şi în zona în care se vor derula evenimentele, ulterior acţiunea se precipită foarte mult, având un ritm alert şi care poate ţine cu sufletul la gură orice cititor.
Mi s-a părut interesant că au existat o serie de necunoscute foarte reuşite (persoana din anturajul Pisicâinelui înscrisă în Fraţietate –o asociaţie secretă adusă în discuţie de multe ori datorită iniţiativelor sale antiregalitate – cel puţin în prima parte a romanului) sau misterul ce planează asupra identităţii Marelui Monstruleţ (un joc de cuvinte fericit pentru ceea ce ne aşteaptă!) şi amplificat de poveştile neamului de furnici ce trăieşte în apropiere. Sunt elemente mult aşteptate, dar dezvăluite abia pe finalul romanului. Şi să nu uit, la pagina 352 avem şi o trimitere spre Almanahul Anticipaţia.
În ciuda micilor slabiciuni aduse în discuţie în debutul recenziei, dar si pe parcurs, şi a impresiei ca romanul pare mai mult un joc, unul serios până la urmă, din ce am putut observa pe final, cartea mi-a plăcut şi a fost o lectură reconfortantă şi inedită. Şi să nu mai spun că harta de pe coperta, într-o formă mai vizibilă la pagina 161, este o prezenţă binevenită şi normală având în vedere subiectul şi locurile de acţiune ale romanului, detaliind cu atenţie lumea radiografiată în roman.
Într-o anumită măsură cartea ar putea fi privită ca o mostră de fantastic românesc ce nu profită deloc de elementele autohtone, Răzvan Rădulescu apelând la propriile idei în creionarea lumii şi a personajelor sale, obţinându-se astfel o lucrare aparte în peisajul literar românesc.
Ca să vă faceţi o idee, puteţi arunca o privire aici. Câteva citate de prin alte parti, dar luate tot de la adresa online a cărţii (care va avea în curând şi o ediţie noua):
Paul CERNAT, februarie 2007, Dilemateca
"Mai aproape de Lewis Carroll si Dimov decit de liricii Michael Ende si Iordan Chimet (cu atit mai putin de mitograful Tolkien), metafictiune comica si metabasm tragic, de o virtuozitate narativa diabolica, Teodosie cel Mic este (capod)opera unui maestru: combinatie de rigoare lucida si imaginatie suprarealista, tentativa a unui estet de a conjura prin puterile feeriei spaima de neant. O carte clasica si o carte drog, unul dintre cele mai bune romane aparute la noi dupa 1990."
Mihai IOVANEL, 25 noiembrie 2006, Gandul
"Era mult mai plauzibil ca Razvan Radulescu sa isi stinga tigara in fata cititorului decit sa dea drumul unei astfel de carti – un hibrid fermecator intre un basm pentru copii si un basm pentru cei mari, “heroic fantasy” si literatura comica, Tolkien si Alexandre Dumas. Povestea este atit de minunat spusa si de bine construita, incit creeaza dependenta."
Bianca BURTA-CERNAT, 7 decembrie 2006, Observator cultural
"Razvan Radulescu ne-a dat o carte rara, construita – cu acribie si ingeniozitate – pe o obsesie autentica. Teodosie cel Mic este de departe cea mai buna carte romaneasca de proza aparuta anul acesta si, neindoielnic, unul dintre titlurile de virf de dupa ’89. Ar putea sta foarte bine pe acelasi raft cu Orbitor. E, de asemenea, un produs de export, de valoarea caruia nu stiu daca ne dam cu adevarat seama…"
http://www.cititorsf.ro/2009/07/15/te...
July 21, 2015
Najneobičniji detalj u fantastičnom kraljevstvu Teodozija Malog je ime njegova glavnog grada - Bukurešt. Iz toga nije teško zaključiti da cijelo kraljevstvo, razne podjele među njegovim stanovništvom, kao i borbe za vlast koje se u njemu odvijaju, trebali čitati kao Rumunjska jučer, danas, a možda i sutra. Problem je što da bi se bolje shvatile poveznice s Rumunjskom trebalo bi dobro poznavati povijesnu i sadašnju tamošnju situaciju, što kod mene nažalost nije slučaj. Lišenom mogućnosti dublje interpretacije i povlačenja paralela sa stvarnošću, ostalo mi je samo da čitam Radulescuov roman kao fantastičnu priču i kao takav je dovoljno zabavan, iako me nije i oduševio. Pisan jednostavnim jezikom i najvećim dijelom potpuno jasan, roman ima i eksperimentalne trenutke poput onih u kojima likovi na piščevom kompjuteru otvaraju datoteke s narednim poglavljima. Vrlo je to zanimljivo, iako nije baš pretjerano jasno čemu točno služi. Upravo to pitanje svrhe nametalo mi se kroz čitav roman i (vjerujem zbog već spomenutog nepoznavanja Rumunjske situacije nekad i sad) nisam mu uspio naći odgovora pa za mene "Teodozije Mali" ostaje zabavan ali ne i baš previše značajan roman.
September 10, 2015
Iako je slutila da bi mogla biti zanimljiva, i pred kraj je to i postala, ova knjiga me umorila dok sam je čitala. Do samog kraja mi nije bila dovoljno zanimljiva da poželim pročitati više od jednog poglavlja. Dajem joj ocjenu 3 jer je stil pisanja zanimljiv, svijet u kojem se odvija je dovoljno "čudan" da te tjera da je čitaš do kraja da razumiješ o čemu se radi.
June 16, 2020
Caut cartea asta in librarii de mai bine de 7 ani. Daca o gaseste cineva si vrea sa faca o fapta buna...
June 21, 2018
V.B.Z.
Zagreb, 2015.
S rumunjskoga preveli: Adrian Oproiu i Ana Brnardić Oproiu
U sklopu biblioteke "Europom u 30 knjiga".
Izvornik objavljen 2006.
Dizajn naslovnice je sjajan: https://www.google.hr/search?q=teodoz...
Jezik je snažno i kvalitetno aktualiziran. Jezik je policentričan u vidu toga da pisac stvara različite idiome koji su u sprezi s konkretnim likovima ili nekim skupinama likova. Pojavljuju se svojevrsni sintaktički paralelizmi, na sličan način kao kod Olje Savičević- prije svega mislim na roman "Adio kauboju", čime se stvara ritam i simetričnost u konstrukciji teksta.
Respekt prevoditeljima za old skul leksem "mongolfijera".
Stil je često ironijski. Smijeh je zagarantiran.
Radulescu je razvio osebujni i stilogen jezik što je užasno bitno za očuđenje i kvalitetu teksta. Ako volite suvremeni žanrovski jezik ili jezik tržišnog realizma onda je ova knjiga predobra za vas.
Roman se žanrovski može klasificirati kao djelo magijskog realizma. Jezik i žanrovska određenost podsjećaju na Laszla Krasznahorkaija.
Uz osnovnu dijegetičku razinu naracije javljaju se brojne hipodijegetičke razine naracije putem polifonije.
Sadržaj prati fantastične dogodovštine Teodozija i njegovih prijatelja i neprijatelja.
Pročitajte! Pročitajte!
Hasta luego!
Zagreb, 2015.
S rumunjskoga preveli: Adrian Oproiu i Ana Brnardić Oproiu
U sklopu biblioteke "Europom u 30 knjiga".
Izvornik objavljen 2006.
Dizajn naslovnice je sjajan: https://www.google.hr/search?q=teodoz...
Jezik je snažno i kvalitetno aktualiziran. Jezik je policentričan u vidu toga da pisac stvara različite idiome koji su u sprezi s konkretnim likovima ili nekim skupinama likova. Pojavljuju se svojevrsni sintaktički paralelizmi, na sličan način kao kod Olje Savičević- prije svega mislim na roman "Adio kauboju", čime se stvara ritam i simetričnost u konstrukciji teksta.
Respekt prevoditeljima za old skul leksem "mongolfijera".
Stil je često ironijski. Smijeh je zagarantiran.
Radulescu je razvio osebujni i stilogen jezik što je užasno bitno za očuđenje i kvalitetu teksta. Ako volite suvremeni žanrovski jezik ili jezik tržišnog realizma onda je ova knjiga predobra za vas.
Roman se žanrovski može klasificirati kao djelo magijskog realizma. Jezik i žanrovska određenost podsjećaju na Laszla Krasznahorkaija.
Uz osnovnu dijegetičku razinu naracije javljaju se brojne hipodijegetičke razine naracije putem polifonije.
Sadržaj prati fantastične dogodovštine Teodozija i njegovih prijatelja i neprijatelja.
Pročitajte! Pročitajte!
Hasta luego!
August 24, 2023
Pe modelul aventurilor lui Habarnam, dar mult mai plictisitor.
April 11, 2024
Băi, ce prostie. Abandon la 20%
November 10, 2024
Tema cărții este una fantastică, urmărindu-se destinul interesant al lui Teodosie cel Mic, moștenitorul la tron. Este îngrijit de Pisicâinele Gravril, un fel de hibrid pisică-câine-om, care o face pe dădaca și nu ezită să îl tragă de mânecă pe acest copil inocent și naiv. Multe dintre personaje sunt neobișnuite și țin de sfera fantasticului, iar tot ce fac acestea ține de aceeași sferă. Spre exemplu, bufnița Kaliopi (înzestrată cu calități omenești) deține o căpșunărie în care experimentează tot ce ține de căpșuni. Pe de altă parte, minotaurul Samoil deține o ciupercărie, loc în care există tot felul de ciuperci ciudate. Fantoma Otilia nu este de fapt o fantomă, ci o creatură destul de extravagantă pentru un spirit. Se va isca la un moment dat în carte un conflict aparte care va schimba viața multor personaje.
https://www.stildescriitor.ro/2016/02...
https://www.stildescriitor.ro/2016/02...
October 21, 2023
O carte pe care o abandonez la pagina 103/432.
Teodosie e moștenitorul la tronul Bucureștiului și de el are grijă Pisicâinele. Fantoma Otilia îl duce să se întâlnească cu bufnița Kaliope și cu minotaurul Samoil, care au plantații de căpșuni și, respectiv, ciuperci. Un somn uns cu toate alifiile vrea să-l trădeze pe... Teodosie? Pisicâine?... Niște Furnici Vinete vor autonomie.
Totul pare o alegorie politică, lucru care probabil e grozav dacă-ți pasă și dacă ești la curent cu ce căcaturi făceau unii-alții în România de acum niște ani. Mie, din păcate, îmi amintește de sentimentul de a asculta adulții vorbind de PSD și de mineriade acum multă vreme, când nu-mi păsa - doar că toate sunt aici în cheie fantastică.
Nu-mi vine să cred că au scos cartea asta recent la Young Art - poate vor să se asigure că tinerii au motive să se lase de citit, ca să se plângă mai mult editurile că n-au clienți?
Teodosie e moștenitorul la tronul Bucureștiului și de el are grijă Pisicâinele. Fantoma Otilia îl duce să se întâlnească cu bufnița Kaliope și cu minotaurul Samoil, care au plantații de căpșuni și, respectiv, ciuperci. Un somn uns cu toate alifiile vrea să-l trădeze pe... Teodosie? Pisicâine?... Niște Furnici Vinete vor autonomie.
Totul pare o alegorie politică, lucru care probabil e grozav dacă-ți pasă și dacă ești la curent cu ce căcaturi făceau unii-alții în România de acum niște ani. Mie, din păcate, îmi amintește de sentimentul de a asculta adulții vorbind de PSD și de mineriade acum multă vreme, când nu-mi păsa - doar că toate sunt aici în cheie fantastică.
Nu-mi vine să cred că au scos cartea asta recent la Young Art - poate vor să se asigure că tinerii au motive să se lase de citit, ca să se plângă mai mult editurile că n-au clienți?
March 25, 2021
Vjerujem da bi rating bio viši da znam malo bolje povijest rumunja
Displaying 1 - 14 of 14 reviews