“Când jobul-minune a ieșit din peisaj, m-am trezit într-un
fel de gol existenţial, de fapt o stare ce poate fi asimilată unei
depresii. Ieșind din Matrix, am înțeles că pentru mine nu prea
mai exista altceva în afara serviciului, pentru că, de atâta
nefolosinţă, în restul vieţii mele nu sădisem vreun alt rost.

Cum ajunsesem aici? Ați simțit-o și voi pe
pielea voastră cum societatea în care trăim
ne încurajează constant să credem că o viață
reușită înseamnă să colecționezi cât mai
multe, mai ales muncă presărată cu succese.
Eu înțelesesem că succesul meu este
educația, primul dintre ascensoarele sociale.”