Simona Popescu > Quotes

“Poate că de atunci mi-a rămas în minte că și ceea ce nu există îți poate face la fel de mult rău ca și ceea ce există. Că nu existența sau inexistența lucrurilor contează, ci ceea ce fac ele din tine.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Mama mea fusese o fetiță - asta îmi producea nesfârșite reverii și o ciudată emoție. O fetiță care crescuse mare era mama mea. O fetiță. Sărmană fetiță cu codițe, n-a mai rămas nimic din ea. O mamă.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Creaturi incompatibile- asta îmi trece prin cap când mă gândesc la mine. Intercorporalitate. Reîncarnări. Alunecând dintr-o existență în alta, dintr-un corp în altul. Transferuri.Glisări.”
― Simona Popescu, Exuvii

“La cave

Si je n'écrivais pas
ce qui me plairait le plus ce serait de chanter fort même très fort
dans un endroit où il n'y aurait personne pour m'entendre.
Si j'y pense bien, écrire c'est comme lorsque j'avais 8 ans et
que je chantonnais, je chantais mes trucs à moi heureuse dans
la cave de mes grands-parents.
Non, Herr Goethe
écrire n'est pas « un surplus du parler »
écrire est un surplus

de ta musique inarticulée.
(p. 65)”
― Simona Popescu, Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie

“Travaux en vert («opérations en vert» ou «façons en vert»)–opposés aux «travaux d’hiver» – sont, disent les dictionnaires, «l'ensemble des opérations culturales (rognage, l’ébourgeonnage, éclaircissages, la vendange en vert, le pincement, l’écimage, le rognage, l'entre-cœur, l’effeuillage etc.) que les vignerons pratiquent sur la vigne au cours de la période végétative» et «ils ont le plus souvent pour but de favoriser le mûrissement des grappes». Travaux en vert c’est, donc, une métaphore qui renvoie à des choses très précises. Comme pour la vigne et pour le bon vin sont nécessaires toutes sortes de «travaux», parfois, quand la culture devient «sauvage» (par l'abandon aussi) des «opérations», des «travaux» de toutes sortes sont, de même nécessaires. C'est la conclusion du personnage du livre, prof à la Faculté de Lettres (comme moi), qui doit parler de la poésie devant un «public» qui a perdu complètement, par ignorance aussi, le goût de la poésie, la vraie. La prof essaie de faire ses «travaux» et son «plaidoyer pour la poésie» d’une façon «alternative», en mélangeant des citations des grands écrivains et des allusions à la culture underground ou à la culture pop, des personnages de bandes dessinées et de Muppet’s Show, des films, des groupes de musiques etc. etc.
J'ai fait, en 324 pages, une sorte d'histoire de la poésie, avec la participation des poètes de partout, de tous les temps. J'ai convoqué aussi «les hypocrites lecteurs» (semblables et frères!). J'espère que les fragments du livre roumain traduit en français peuvent donner une idée du projet de ce... Bildungspoem.
(p. 9-10)”
― Simona Popescu, Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie

“De ce te învârți oare în jurul a ceea ce ai fost, ca un bătrân care-și îngrijește mormântul viitor și crucea pe care stă, în medalion o poză de-a lui din tinerețe? Ce vrei să găsești de nu-ți afli liniștea?”
― Simona Popescu, Exuvii

“Ai 15 ani. Ai colegi noi, nici un prieten, nici un dușman, nici o ființă care să ți se opună, care să te scoată din sărite, care să te facă să fii înafara ta. Nu știi ce e dragostea, dar te gândești mereu la asta. Ești singură și de-o trufie înfiorătoare. N-ai nevoie de nimeni.”
― Simona Popescu, Exuvii

“DOÏNA POUR LA POÉSIE

La poésie est fraîche
Comme nourrisson en crèche
Comme la sage-femme
Qui a perdu son âme.

Poésie bébé
À peine est-elle née
Qu'elle a commencé
Soit à pleurnicher
Soit à tituber
Puis elle est tombée
Dans ta petite école
Dans d'autres encore
Teacher nous l'a donnée
Tellement digérée
La poésie mouche
Mâchée dans sa bouche
Nos cerveaux hurlaient
Des oiseaux passaient
The Wall grandissait
Pink Floyd s'entendait
(We don't need no EDUCATION)
et inside chantaient
les chœurs d'enfants
on n'a plus envie
de la poésie
on n'a plus envie
de la poésie
chandelles incertaines
étudiants par centaines
élèves redoublants
d'autres ... éminents
un grand NON disaient
dès qu'ils entendaient
de la poésie
poésie pourrie
et autres lubies
des dizaines - pourries
des pleurnicheries
lugubres envies
... et ils s’écœuraient
et ils essayaient
de se libérer
de cette poésie
tellement pourrie
dont les profs voulaient
toujours les gaver
Têtes penchées
pauvre mémoire
mémoire-Tiroir ...
Comme elle souffrait
Comme elle tremblait
Sanguinolait ...
Et avalait
Encore un poème
Encore et encore
La poésie-Chlore
Poèmes, poésie
Tellement out of vie
Éloge de la patrie
De n'importe quoi
De n'importe qui
Pour une fête scolaire
Pour une thèse misère ...
Oh, pauvre mémoire
Qui s'évanouissait
Imbécillisée ...
Stupidifiée ...
Pauvre petite cervelle
Comme cigale frêle
Quand vient le gel !

D'un coup comme un signe
Le VENT dans la vigne
Joli mois de mai
Le vent PARACLET.

J'ai vu s'avancer
Les Muses d'antan
Elles se mêlaient toujours
À des Muses plus cool
Pour l'artiste saoul
La cervelle-moule ...

Elles se méli-mêlaient
Pour encore changer
L''ère glaciaire
Des cervelles amères
L'ère glaciaire
Des cervelles amères …”
― Simona Popescu, Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie

“Habar n-aveau că plângeam pentru că va veni o vreme când n-o să-mi amintesc nimic de ei, n-o să-i recunoască și nici ei n-o să mă recunoască și o să trecem unii pe lângă alții ca niște străini, sau, mai mult, poate că n-o să ne mai întâlnim niciodată.”
― Simona Popescu, Exuvii

“...Dacă n-ar fi fost atât de deștept poate că m-aș fi îndrăgostit de el. Gândul că știe cu mult mai mult decât mine îmi era, însă, insuportabil.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Nu știu cum ți-a intrat în cap că viața ta depinde de toate lucrurile astea care ar trebui să orbiteze în alt spațiu, care ar trebui să te lase în pace.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Ești un STRĂIN. Asta ți-a intrat în cap și nu-ți mai iese. N-ai sentimente. Ești pură privire. Un martor. (...) Oamenii îți sunt indiferenți. De aceea îi studiezi. Nu te impresionează nimic din lumea lor.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Treci la fapte. Viitorul se scurge în prezent și- gata!- s-a și transformat în trecut. Repeți gestul și viitor, prezent, trecut, o iau de la capăt identice.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Mi se spunde din ce în ce mai des că trebuie să mă maturizez, să mă maturizez, să mă maturizez. Habar n-am ce înseamnă asta. Din când în când reușesc să simulez. Si-al naibii, merge.”
― Simona Popescu

“Viitorul era ceva ce se-ntindea doar până a doua zi. De aceea mi se părea prostească întrebarea ”Ce vrei să te faci când o să crești mare?”
― Simona Popescu, Exuvii

“La 15 ani- ce ușurare când o forță lucidă, o putere neagră-aurie te face să accepți liniștită că se va alege praful de tine! Și nici că-ți pasă.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Singurătate- e acum un cuvânt cu alt conținut. Niciodată nu ești mai singur ca în adolescență. Și niciodată singurătatea nu e mai impunătoare și în același timp mai umilitoare, niciodată nu e atât de contradictorie ca atunci.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Donc : l'esprit et le cœur, la coolture
l'instinct de nature,
mystère, étonnement et désinvolture
structure, ossature
dans le cœur et le cerveau, sans raclures
gardez toujours votre allure !

Soit dit entre nous…
Ne jouez pas du saxophone, laissez-le jouer en vous ! (J’espère que tu vas comprendre ce conseil précieux qui vient de la part de Charlie « Yardbird » Parker.)

(p. 63)”
― Simona Popescu, Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie

“Eu nu l-am iubit pe Dumnezeul tuturor. Eu l-am iubit pe Dumnezeul meu...”
― Simona Popescu, Exuvii

“Ele-eu-multele se uită unele la altele, se văd unele pe altele, se gândesc unele pe altele și nu se cunosc, nu se cunosc.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Plângeam pentru că voiam să dispar, voiam să nu mă fi născut, naibii, niciodată.”
― Simona Popescu, Exuvii

“Fiecare crede ce vrea după cum a trăit fiecare.”
― Simona Popescu, Exuvii