Andrei Tamaş > Andrei's Quotes

Showing 1-22 of 22
sort by

  • #1
    Fyodor Dostoevsky
    “Pain and suffering are always inevitable for a large intelligence and a deep heart. The really great men must, I think, have great sadness on earth.”
    Fyodor Dostoevsky, Crime and Punishment

  • #2
    Fyodor Dostoevsky
    “What is hell? I maintain that it is the suffering of being unable to love.”
    Fyodor Dostoevsky, The Brothers Karamazov

  • #3
    Norman Rush
    “Literature is humanity talking to itself.”
    Norman Rush

  • #4
    Thomas Hardy
    “They spoke very little of their mutual feeling; pretty phrases and warm expressions being probably unnecessary between such tried friends.”
    Thomas Hardy, Far From the Madding Crowd

  • #5
    Emil M. Cioran
    “Mi-am pierdut, în contact cu oamenii, toată prospeţimea nevrozelor.
    (Silogismele amaraciunii)”
    Emil Cioran

  • #6
    Groucho Marx
    “I find television very educating. Every time somebody turns on the set, I go into the other room and read a book.”
    Groucho Marx

  • #7
    If you don't like someone's story, write your own.
    “If you don't like someone's story, write your own.”
    Chinua Achebe

  • #8
    Frank Zappa
    “So many books, so little time.”
    Frank Zappa

  • #9
    Andrei Platonov
    “Busy remaking the world, man forgot to remake himself.”
    Andrei Platonov

  • #10
    “Maybe some people just aren't meant to be in our lives forever. Maybe some people are just passing through. It's like some people just come through our lives to bring us something: a gift, a blessing, a lesson we need to learn. And that's why they're here. You'll have that gift forever.”
    Danielle Steel, The Gift

  • #11
    Lewis Carroll
    “Well! I've often seen a cat without a grin,' thought Alice 'but a grin without a cat! It's the most curious thing i ever saw in my life!”
    Lewis Carroll, Alice in Wonderland

  • #12
    Pablo Picasso
    “Everything you can imagine is real.”
    Pablo Picasso

  • #13
    Andrew Solomon
    “Anxietatea este, așadar, suferința din cauza a ceea ce se va întâmpla, iar melancolia e suferința din cauza a ceea ce s-a întâmplat.”
    Andrew Solomon

  • #14
    Emil M. Cioran
    “Voi ajunge vreodata atat de pur, ca nu ma voi putea oglindi decat in lacrimi de sfinti?”
    Emil Cioran

  • #15
    Emil M. Cioran
    “Exista doua feluri de a simti singuratatea: a te simti singur în lume si a simti singuratatea lumii. Cînd te simti singur, traiesti o drama pur individuala; sentimentul parasirii este posibil chiar în cadrul unei splendori naturale. In acest caz, intereseaza numai nelinistile subiectivitatii tale. A te simti aruncat si suspendat în lume, incapabil de a te adapta ei, consumat în tine însuti, distrus de propriile tale deficiente sau exaltari, chinuit de insuficientele tale, indiferent de aspectele exterioare ale lumii, care pot fi stralucitoare sau sumbre, tu ramînînd în aceeasi drama launtrica, iata ce înseamna singuratate individuala. 

    Sentimentul singuratatii cosmice, desi se petrece tot într-un individ, deriva nu atît din framîntarea lui pur subiectiva cat din senzatia parasirii acestei lumi, a neantului exterior. Este ca si cum toate splendorile acestei lumi ar disparea deodata pentru ca monotonia esentiala a unui cimitir s-o simbolizeze. Sînt multi care se simt torturati de viziunea unei lumi parasite, iremediabil abandonate unei singuratati glaciale, pe care n-o ating, macar, nici slabele reflexe ale unei lumini crepusculare. Care sînt mai nefericiti, acei care simt singuratatea în ei, sau aceia care o simt în afara, în exterior? Imposibil de raspuns. Si apoi, de ce sa ma chinuiasca ierarhia singuratatii? A fi singur, în orice fel, nu e destul?

    Dau în scris, pentru toata lumea care va veni dupa mine, ca n-am în ce sa cred pe acest pamînt si ca unica scapare este uitarea absoluta. As vrea sa uit de tot, sa ma uit complet, sa nu mai stiu nimic de mine si de lumea aceasta. Adevaratele confesiuni nu se pot scrie decît cu lacrimi. Dar lacrimile mele ar îneca aceasta lume, precum focul meu interior ar incendia-o. N-am nevoie de nici un sprijin, de nici un îndemn si de nici o compatimire, caci desi sînt cel mai decazut om, ma simt totusi atît de puternic, atît de tare si de fioros! Caci sînt singurul om care traiesc fara speranta. Or, aceasta este culmea eroismului, paroxismul si paradoxul eroismului. Suprema nebunie! Toata pasiunea haotica si dezorientata din mine ar trebui s-o canalizez pentru a uita totul, pentru a nu mai fi nimic, pentru a scapa de spirit si de constiinta. Am si eu o speranta: speranta uitarii absolute. Dar aceasta mai e speranta, nu e ea disperare? Nu-i aceasta speranta negarea tuturor sperantelor viitoare? Vreau sa nu mai stiu nimic, nici macar sa stiu ca nu stiu nimic.”
    Emil Cioran

  • #16
    Democritus
    “Happiness resides not in possessions, and not in gold, happiness dwells in the soul.”
    Democritus

  • #17
    Lucian Blaga
    “Când izgonit din cuibul veşniciei
    întâiul om
    trecea uimit şi-ngândurat pe codri ori pe câmpuri,
    îl chinuiau mustrându-l
    lumina, zarea, norii - şi din orice floare
    îl săgeta c-o amintire paradisul -
    Şi omul cel dintâi, pribeagul, nu ştia să plângă.

    Odată istovit de-albastrul prea senin
    al primăverii,
    cu suflet de copil întâiul om
    căzu cu faţa-n pulberea pământului:
    "Stăpâne, ia-mi vederea,
    ori dacă-ţi stă-n putinţă împăienjeneşte-mi ochii
    c-un giulgiu,
    să nu mai văd
    nici flori, nici cer, nici zâmbetele Evei şi nici nori,
    căci vezi - lumina lor mă doare".

    Şi-atuncea Milostivul într-o clipă de-ndurare
    îi dete - lacrimile.”
    Lucian Blaga

  • #18
    Umberto Eco
    “To survive, you must tell stories.”
    Umberto Eco, The Island of the Day Before

  • #19
    Parmenides
    “Ex nihilo nihil fit”
    Parmenides

  • #20
    Emil M. Cioran
    “Sunt prea trist spre a fi născut pentru iubire!”
    Emil Cioran

  • #21
    Emil M. Cioran
    “Să concepi o dragoste mai castă decât o primăvară care, mâhnită de curvia florilor, ar plânge lângă rădăcinile acestora...”
    Emil Cioran

  • #22
    Albert Camus
    “Should I kill myself, or have a cup of coffee? But in the end one needs more courage to live than to kill himself.”
    Albert Camus, A Happy Death



Rss