Ți-am dat cei mai de flăcări trandafiri– Parcă erau vopsiți cu stropi de sânge... Știu că îți plac și știu că nu te miri– Pricepi că te iubesc și... îți ajunge.
I-am adunat, cu chipul tău în gând, Deși îmi mursicau toți spinii mâna, I-am descântat cu un sărut plăpând Și i-am trimis să-ți mângâie retina...
Și mi-am închipuit că i-ai primit, Că i-ai hrănit cu focul din săruturi, Că ți-au șoptit povești, că te-au uimit, Că ți-au stârnit sub bluză niște fluturi...
Așa sunt eu– oleacă visător–, Dar când mă fierbe dorul în neștire, Mi te-aș îmbrățișa nerăbdător, Să te jertfesc pe rugul de iubire.
Autor: N.T. DINCĂ
Ți-am dat cei mai de flăcări trandafiri–
Parcă erau vopsiți cu stropi de sânge...
Știu că îți plac și știu că nu te miri–
Pricepi că te iubesc și... îți ajunge.
I-am adunat, cu chipul tău în gând,
Deși îmi mursicau toți spinii mâna,
I-am descântat cu un sărut plăpând
Și i-am trimis să-ți mângâie retina...
Și mi-am închipuit că i-ai primit,
Că i-ai hrănit cu focul din săruturi,
Că ți-au șoptit povești, că te-au uimit,
Că ți-au stârnit sub bluză niște fluturi...
Așa sunt eu– oleacă visător–,
Dar când mă fierbe dorul în neștire,
Mi te-aș îmbrățișa nerăbdător,
Să te jertfesc pe rugul de iubire.