Dragos Stefanescu

“The key to understnading masculinity is Jesus Christ. Jesus was tough with religious blockheads, false teachers, the proud, and bullies. Jesus was tender with women, children, and those who were suffering or humble. Additionally, Jesus took responsability for Himself. He worked a jon for the first thirty years of His life, swinging a hammer as a carpenter. He also took responsability for us on the cross, where He substituted Himself and died in our place for our sins. My sins are my fault, not Jesus'fault, but Jesus has made them His responsability. This is the essence of the gospel, the "good news". If you understand this, it will change how you view masculinity.”
― Mark Driscoll, Real Marriage: The Truth About Sex, Friendship, & Life Together

“The gospel is neither religion nor irreligion - it is something else altogether. Religion makes law and moral obedience a means of salvation, while irreligion makes the individual a law to him - or herself. The gospel, however, is that Jesus takes the law of God so seriously that He paid the penalty of disobedience, so we can be saved by sheer grace.”
― Timothy Keller

“Nu știa de ce, dar de câteva ore bune i se strecurase în aburul din piept o tristețe apăsătoare cu gust de fruct oprit. Matematica aceea îl deznădăjduia. Nu trebuia să te fi dus la școală în clasa întâi ca să-ți dai seama că unu și cu unu fac doi și perechile treceau țanțoșe pe lângă el și leul îi făcea cu ochiul superior, ursul își mângâia ursoaica în trecere, lupul îi rânjea.
Adam putea să le spună două vorbe apăsate, dar simțea că pe undeva aveau dreptate. Animalele alea proaste care nu știau să aprecieze un răsărit de soare îl învățau acum matematica strivitoare a iubirii. Semnificația cocârjată a numărului impar, a singurătății țiuitoare, a omului care n-are cu cine vorbi, a umărului care nu găsește alt umăr de sprijin, a palmei ce pipăie lipsa altei mâini, matematica fioroasă care te face să ai de toate și totuși nimic.
Dumnezeu anticipase clipa aceasta și Eva era în mintea Lui de multă vreme, dar încă Adam nu știa secretul blond cu ochi verzi ... [Întâia nuntă - Tragedia numărului impar]”
― Vladimir Pustan, Trădată iubirea trecea

“In religion our only hope is to live a life good enough to require God to bless us, so every instance of sin and repentance is therefore traumatic, unnatural and threatening. Only under great duress do religious people admit they have sinned, because their only hope is their moral goodness.
In the gospel the knowledge of our acceptance in Christ makes it easier to admit that we are flawed, because we know we won't be cast off if we confess the true depths of our sinfulness. Our hope is in Christ's righteousness, not our own, so it is not as traumatic to admit our weaknesses and lapses.”
― Timothy Keller, Gospel in Life Study Guide: Grace Changes Everything