Avram Andreea

“- Nu se poate să nu te mai văd, Diana.
- De ce? am întrebat, curioasă și ironică.
- Nu știu... ești altfel. N-aș putea să-ți spun cum ești. Nu m-aș pricepe. Îmi placi cum nu mi-a mai plăcut nimeni. Ești singura fată lângă care nu mă plictisesc. Poate că te iubesc... nu știu. N-am mai iubit niciodată. Și nu vreau să folosesc cuvinte pe care nu le înțeleg. Am avut câteva întâlniri cu fete... Aș fi vrut să întâlnesc o femeie. Înțelegi? Tu ești și femeie, și fată, și fetiță... și copil...”
― Cella Serghi, Pânza de păianjen

“― Cît e ceasul?
― Nouă şi un sfert...
― O! de ce m-ai lăsat să dorm atîta?...
― Nu-i nimic, pentru tine mai răsare încă o dată soarele.
― Crezi că merită?
― Da, pentru că tu ai realizat dragostea absolută.”
― Mihail Drumeş, Invitaţia la vals

“Ca sa iubesti literatura, muzica, pictura trebuie sa fi pregatit, sa fii instruit. Ca sa iubesti natura trebuie sa urci muntii si sa infrunti valurile marii, trebuie sa fii pregatit. Unii spun 'sunt atatea colturi de lume pe care nu le-am vazut'. Eu spun cu acelasi regret 'sunt atatea carti pe care nu le-am citit, sunt atatia oameni pe care as fi vrut sa ii cunosc'.

-interviu cu Cleopatra Lorintiu 1984”
― Cella Serghi

“Şi totuşi înţelegeam că e un lux să poţi rămîne în afară de agitaţia lumii şi s-o priveşti cu liniştea cu care stai într-un loc bun la teatru şi vezi cum se agită pe scenă, costumaţi, în anumite piese, actorii care răguşesc debitînd tirade eroice, se luptă cu spada care sună a tinichea, cad şi se ridică.”
― Cella Serghi, Pânza de păianjen