Alexandra > Recent Status Updates

"Membrii BTS tânjeau după succes. Dar, când visul lor a devenit realitate, lucrul pe care au început să și-l dorească a fost, culmea, dragostea - mai exact, dragostea din partea ARMY."

"Aveam un sentiment de genul "Oh, acum pot să trăiesc". Până în acel moment crezusem că o să mor și apoi, brusc, m-am oprit, fiindcă simțeam că nimerisem în toiul unei petreceri."

Plot twistul a fost bun. Nu extraordinar, dar bun. Altceva. 🤌

"Poveștile ne învață despre trecut, ne îmbogățesc prezentul și pot prezice viitorul. [...] cuvintele pe care le-am scris sunt tot ce va rămâne în urma mea când nu voi mai fi."

"Adam este un eremit asumat. Cel mai fericit este în cămăruța lui de scris cu personajele lui, atât de adânc cufundat în lumea imaginară din mintea lui, încât uneori trebuie să se lupte ca să-și găsească drumul înapoi."

"Uneori simt nevoia să părăsesc viața așa cum lumea părăsește un hotel. Să semnez ce am de semnat, să înapoiez cheile de la viața pe care o trăiesc și să găsesc un loc nou. Un loc sigur."

Nu cred că e momentul ei. Mă plictisește. 🙄
#audiobook #voxa

Plot twist-ul e atât, dar atât de tras de păr. 🙄

Trebuie să recunosc, că deși sunt încă sceptică, îmi place ideea de perspective multiple. Mai ales că a ales să ne lase în plin suspans.🤭

"În capul meu, o bandă rula nonstop mesajul: Cine te crezi? Renunță acum.
Nu puteam să o opresc, dar am reușit să dau monologului de audiție cea mai puternică și emoționantă interpretare a mea de până atunci."

"Am recunoscut ceva ce mă frământa de ani întregi: sentimentul de depersonalizare, senzația de a nu fi parte din propria mea viață. Trăiam într-un purgatoriu, așteptând următorul capitol al vieții mele. Poate că de asta fusesm atât de atras de teatru. Când jucam, nu mai trebuia să fiu eu însumi. Mă puteam preface că sunt altcineva. Era mult mai ușor."

Chapter 33 is pure gold ⚔️

" - Ferește-te de oricine pretinde că aripile tale îi aparțin. Ferește-te de oricine te face să te îndoiești de propriile puteri. Nemulțumirea ta își are rădăcinile în destinul tău, Malta. O viață măruntă nu o să te mulțumească niciodată."

"Lăcomia noastră a construit corabia aia prea repede, iar lăcomia lor i-a luat mințile."

Mi-a fost dor de seria asta.

"Mai demult, un supraviețuitor mi-a spus că în timp de război viața unui om nu valorează nici cât viața unei muște, că mulți părinți își abandonează copiii ca să rămână ei în viață, că oamenii sunt dezumanizați."

"Și mi-a mai spus că cei care au supraviețuit războiului, au trăit tot restul vieții copleșiți de suferință și vinovăție. "

"O iubită respinsă care se sinucide în mod tragic ar fi putut deveni cel mai bun lucru din viața Nataliei. Tuturor le-ar fi părut rău pentru ea, ar fi putut scrie nenumărate poeme despre asta și în sfârșit ar fi avut scuza să-și scoată la lumină colecția de voaluri de doliu victoriene." - Ravagiile

"[...] nu prea puneam întrebări. Răspunsurile îmi făceau rareori ziua mai frumoasă."

"Ce voia de la universitate era să soarbă intelectul și să se inspire din cât mai multe minți posibil."

"Amintirile se derulează mereu la timpul prezent."

"[...] habar n-are cât de distrus sunt - și-s șanse mari ca nici eu să nu știu mai bine."

"Mi-a luat o grămadă să devin ceea ce sunt - cinic până în măduvă și gata să mor..."

"Pizda mă-sii, sunt făcut să trăiesc"

Vai. De. Sufletul. Meu.
🥹🥹🥹

E una dintre puținele cărți la care pot spune:
"își merită popularitatea".

Nu am cuvinte să exprim cât de frumos este scrisă/tradusă. Și așa mă bate gândul să o votesc și în engleză la un moment dat.