Silviu Reuț's Blog: Memento mori

„Escapada“, de Lavinia Braniște. Greu de spus ceva bun despre această carte, dar o grăunță de admirat am găsit totuși. Asta însă nu o face, în opinia mea cel puțin, să nu fie o carte foarte slabă. De altfel, din ce am citit prin recenziile altor cărți de Lavinia Braniște (cu mențiunea că respectivele cărți...

„Nu te găsesc pe nicăieri“, de Laura Ionescu, o carte peste care m-am împiedicat peste tot în online și pe care am tot evitat-o din cauza modernului trend de a supralicita ceva ce nu merită. Nici măcar în recomandările New York Times nu mai poți avea încredere, orice scriere de duzină fiind lăudată peste măsură...

„Nu mi-am omorât bărbatul“, de Liu Zhenyun, nu o mare capodoperă, dar nici complet neatractivă. O carte situată undeva la jumătatea clasamentului, (3/5), adică acolo unde pui acele cărți care nu ți-au displăcut, dar care nici nu ți-au adus vreo revelație și de care probabil vei uita complet în o săptămână. Deși începe în forță...

„Corectitudinea politică“, adică transcriptul unei dezbateri din Canada între Michael Eric Dyson și Michelle Goldberg (susținători) versus Stephen Fry și Jordan Peterson (oponenți). Chiar dacă nu impresionează prin dimensiunea sa (o dai gata în o oră), este foarte revelatoare din punct de vedere argumentativ pro sau contra ideologiei corectitudinii politice. Spre surprinderea mea, am empatizat...

„Frunza“, de Mihai Buzea. Deși tratează la un loc două dintre obsesiile deja anoste și uzate ale autorilor români contemporani (comunismul și nostalgia copilăriei, din comunism, evident), intriga părea a fi ceva mai interesantă: în timpul pandemiei, niște prieteni se reunesc pe Zoom după 30 ani și-și dezbat copilăria și vremurile de atunci. În ciuda...

„Identitatea virtuală“, de Mihnea Măruță, adică teza de doctorat în filosofie a lui Mihnea Măruță, ceea ce face ca lectura să fie academică, destul de tehnică și greoaie pe alocuri, însă pe deplin satisfăcătoare pentru oricine este curios să afle ce fac rețelele sociale din noi. După cartea asta îți vine să ștergi toate conturile...

„Noaptea plec, noaptea mă-ntorc“, de Florin Lăzărescu. Coincidența face să fi citit prima carte de Florin Lăzărescu în urmă cu vreo două săptămâni, „Lampa cu căciulă”, și să mi se pară teribil de proastă. Nu știu de ce continui să cumpăr cărți de autori care nu mi-au plăcut, dar uneori e cu noroc. „Noaptea plec,...

Nu plănuiam să scriu despre ambele cărți, „Utilitatea inutilului“, de Nuccio Ordine, și „Sufletul lumii“, de Roger Scruton, în aceeași postare, însă l-am citit pe Ordine fix după Scruton și multe dintre ideile sale s-au legat automat de ce citisem la Scruton. A fost un fel de coincidență miraculoasă. Pentru a-l înțelege mai bine pe...

O nouă dezamăgire din seria literatură română contemporană, de data asta „Intervenția“, de Dinu Guțu. Trebuie să recunosc că am fost sceptic de la bun început citind pe copertă că Dinu Guțu scrie la CriticAtac (un foileton penibil așa-zis de stânga, care trăiește sub umbra lui Costi Rogozanu) sau Vice, adică acel site ridicol unde...

„Autocracy Inc.“, de Anne Applebaum. O carte fără sutele de pagini din „Gulag. O istorie” sau din altele marca Anne Applebaum, însă la fel de captivantă, poate chiar mai mult, ținând cont că tratează probleme contemporane. Din câte știu, ultima carte a lui Anne Applebaum nu a fost încă tradusă în România (deși ar fi...