Octavian Soviany's Blog

O apariţie insolită în societatea epocii paşoptiste au constituit-o ofiţerii. În  1830 fuseseră înfiinţată în Principate miliţiile naţionale (straja pământeană) ale căror atribuţii erau precizate în articolul 5 al Tratatului de la Adrianopol: „Pentru slujba carantinelor și pentru privigherea sigurității sectoarelor și pentru păzirea bunei orânduieli în orașe și câmpie, precum și pentru împlinirea pravilelor […]

societatea pașoptistă (2) În viaţa societăţii paşoptiste boierimea, deşi intrase într-un oarecare declin (pe care îl semnala deja în însemnările sale Dinicu Golescu), deşi puterea ei economică era concurată  tot mai mult de aceea a burgheziei, a continuat să joace un rol politic de primă însemnătate.Destinul ei istoric se va încheia în 1858, când  – […]

societatea pașoptistă. domnitorii Societatea paşoptistă a fost mai diversă şi mult mai dinamică decât cea a epocilor anterioare. Ea  nu mai are structura piramidală a societăţii medievale; principiul separaţiei puterilor funcţionează de bine de rău încă din perioada domniilor regulamentare, puterea domnitorilor (chiar dacă aceştia manifestă în continuare unele tendinţe autoritariste) este limitată, iar deciziile […]

6. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza Alegerea ca domnitor a colonelului Alexandru Ioan Cuza a fost destul de surprinzătoare. În grupul revoluţionarilor (apoi unioniştilor) moldoveni el nu avusese un statut de lider şi se făcuse cunoscut mai degrabă prin aventurile sale galante decât prin activitatea lui politică. Se născuse în 1820, într-o familie boierească, a […]

unirea Situaţia internaţională va deveni favorabilă Principatelor după Războiul Crimeii (1853 – 1856), în care Imperiul Rus a fost învins de o coaliţie anglo-franco-otomană. Deznodământul lui, scrie Florin Constantiniu, “a adus un nou raport de forţe în Europa, privând Rusia de mijloacele de intervenţie în Principatele dunărene.” Problema celor două state româneşti a început să […]

Revoluţia Evenimentele revoluţionare din 1848 s-au declanşat iniţial în Moldova, unde nu se poate vorbi însă despre o revoluţie. Aici revoluţionarii s-au mărginit să-i înainteze domnitorului Mihail Sturdza o petiţie, în care se preciza că semnatarii ei îşi propun ”sfânta păzire a Regulamentului Organic în tot cuprinsul său şi fără nicio răstălmăcire” şi care cuprindea […]

3.În preajma revoluţiei. Controlul rusesc asupra politicii Principatelor şi menţinerea privilegiilor marii boierimi, ca şi situaţia, care continua  să rămână foarte grea, a ţărănimi, au provocat în timpul domniilor regulamentare o stare de revoltă, alimentată şi de freamătul revoluţionar care bântuia Europa. Nemulţumirile veneau din toate părţile: din partea marii boierimi naţionaliste, care nutrea puternice […]

.Tratatul de la Adrianopol. Regulamentele Organice. Între 1828 – 1829 are loc un nou război ruso-turc, soldat cu triumful forţelor ţariste. El s-a încheiat prin Tratatul de la Adrianopol, care a avut un rol esenţial în procesul de modernizare a Principatelor româneşti, cărora le acorda „deplina libertate a comerţului pentru toate produsele solului şi industriei […]

Mişcarea lui Tudor şi Convenţia de la Akkerman. Aşa cum am văzut, la începutul secolulul al XIX se intensifica din nou (poate şi sub influenţa mişcării de eliberare a grecilor) sentimentul naţional, iar regimul fanariot era privit cu tot mai multă ostilitate. Grecii nădăjduiau să obţină eliberarea ţării lor de sub dominaţia Porţii cu ajutorul […]

Societatea fanariotă. Clerul, târgoveții, țăranii cureşti.  Clerul continuă să joace un rol important în viaţa societăţii din Principate, dar, odată cu laicizarea tot mai pronunţată a culturii, contribuţia lui culturală îşi pierde mult din însemnătate. Din rândurile lui se desprind totuşi câteva figuri memorabile, care nu pot fi comparate însă nici pe departe cu marile […]