Dorinta Quotes

“Nu e nimic aici în afara dorinţei noastre de a muri cât mai târziu posibil.”
― Andrei Ruse, Soni

“De ce să ne drămuim singuri pasiunile și dorințele când, oricum, viața fiind scurtă, vom fi drămuiți?”
― Octavian Paler, Calomnii mitologice. Fărâme din conferințe nerostite

“Până la urmă, numai iubirea ne împlineşte.”
― Andres, Încă o dorinţă

“De ce trebuie ca oamenii să fie atât de răi? De ce judecă? De ce trebuie să se bage în viața altora fie și cu priviri răutăcioase?”
― andres, Încă o dorinţă

“Ar fi vrut să-i spună şi ea lui că-i va fi dor de el. Şi totuşi, cuvintele erau ferecate într-un loc neştiut. Tăcea. Privea marea.”
― Andres, Încă o dorinţă

“Ce e dragostea? E un vânt nebun care ne dă bătăi de cap, dar fară de care nu putem respira.”
― andres, Încă o dorinţă

“Citise deja mai mult de jumătate din ea şi povestea o prinsese total.”
― Andres, Încă o dorinţă

“Erau momente, ca acesta, când şi-ar fi dorit să iubească, să fie iubită, când avea nevoie de cineva care s-o ţină în braţe sau alături de care să se trezească dimineaţa.”
― Andres, Încă o dorinţă

“Se opri din scris şi privi în depărtare. Era marea albastră, cu miile ei de secrete. Marea pe care o îmbrăţişa mereu cu aceeaşi infinită dragoste. Ar fi putut trăi o viaţă întreagă lângă ea, şi parcă tot n-ar fi fost destul. Din păcate, marea nu-i putea răspunde la întrebări, deşi ar fi vrut atât de mult...”
― Andres, Încă o dorinţă

“Era un peisaj de vis. O imagine ruptă, parcă, din poveste.”
― Andres, Încă o dorinţă

“Poate că asta e iubirea, de fapt, liniştea pe care ţi-o dă cel de lângă tine, siguranţa şi umărul oferit la nevoie. Dorinţa ta de a-l face fericit, de a-i vedea surâsul în fiecare moment.”
― Andres, Încă o dorinţă

“Cascada părea ruptă dintr-o poveste, uşor ascunsă de desişul pădurii. În spatele ei se ascundea o mică grotă. Numai un „obişnuit al locului“ ar fi putut să ştie de existenţa ei. Iar Brian ştia. Au intrat acolo. Arăta ca un cuibuşor de nebunii. Ea ar fi vrut să spună ceva, dar a tăcut.

Oare câte femei a mai adus aici? Oare câte s-au lăsat impresionate de farmecul lui?”
― Andres, Încă o dorinţă

“Prima nuntă. Primul vis împlinit. Iar ea, mireasa, parcă plutea pe-un nor, fiind toată numai zâmbete. Era, cu-adevărat, cea mai frumoasă zi din viaţa ei!”
― andres, Încă o dorinţă

“Poate că dacă aș fi ajuns la Viena, Roma sau Paris as fi găsit întrebuințare acolo, cum știu multe limbi și am destule cunoștințe în diferite domenii de activitate, putând face multe. Dar probabil că aș fi silit să iau o atitudine contra țării, să fiu speaker sau redactor al propagandei americane, ceea ce nu-mi convine pentru că niciodată nu am fost în slujba nici unui stat, nu cred în imperialism, deci nu pot fi sluga acelora care le susțin. Dar eu știu că există altă America și alt Occident, cu valori artistice și culturale în care cred și despre care se poate scrie din ce mai puțin scrie la noi. Asta mă doare. Trăim într-o epocă de luptă crâncenă și definitivă, în care sunt puse în joc viitoarele forme și experimente de organizare ale societății mondiale, comuniste sau capitaliste. Sperăm într-o împăcare, în sensul că americanii vor renunța la capitalismul acerb, trecând la un fel de socio-democrație mai echitabilă, iar rușii îmblânzindu-și atitudinile față de artă și cultură, lăsând joc liber individualismului în noua organizare colectivistă a lumii. Un fel de socialism cu respectul drepturilor spirituale ale individului, cam cum il vede J. B. Priestley. Dar acum lucrurile acestea nu sunt posibile. Trebuie să fim sau cu unii, sau cu alții. Cum nu plec și nici nu am încercat să plec sau să mă gândesc la plecarea din țară, cum deci ramân aici, va trebui să mă adaptez realitățile din partea aceasta a lumii, pe care nu o iubesc in totul. Nu mă supără colectivizarea economică și egalizarea socială, dimpotrivă. Dar, Doamne, de ce e nevoie pentru realizarea acestora de brutalitate în relațiile între oameni, de prigonirea artei, științei, culturii, de un conformism dogmatic? Ei nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că așa cum matematicile nu sunt marxiste si nici capitaliste, arta mare e dincolo de social, chiar dacă și conținutul e important si trebuie să exprime omenia. Humanismul meu e aproape de teorile celor de stânga, dar nu identic, mai ales în practica actuală.”
― Petru Comarnescu, PAGINI DE JURNAL , vol. I 1923 - 1947