Sharon Sakson

“noi doi adică
acea lume factorială
alcătuită din mine şi din tine şi din
timpul negru al despărțirii
care curge ca petrolul în oceanul și pe plajele vieții noastre de
zi cu zi
şi din uimitoarea fericire pe care o putem scoate uneori
din ceea ce pentru unii este doar
o după-amiază împreună

noi doi adică
lipsa noastră de noi doi în cantităţi suficiente
o lipsă care nu se împlineşte nici măcar de sărbători,
atunci mai puțin ca oricînd,
pe care o simțim de fapt ca permanentă,
ca și cum am fi tot timpul
amenințați cu inexistența,
o lipsă care continuă să nu se transforme
într-o prezenţă strigătoare la cer,
nemaipomenit de fastuoasă, sfidătoare, stufoasă”
― Cătălin Pavel, Doi oameni într-o poză