Ioana Crețu

“Nu știu câți oameni cunosc chinul blestemat de a nu se regăsi pe ei înșiși. Grecii cu al lor „Cunoaște-te pe tine însuți”, și Ibsen cu „fii tu însuți” mă enervează nemaipomenit. Cum să fac să mă cunosc pe mine însumi, dacă nu sunt în stare să mă regăsesc în această multitudine de oameni care mă înghesuie și pătrunde în mine din toate părțile? Cum să ajung să fiu într-adevăr eu însumi, dacă nu sunt în stare să mă recunosc, dacă nu știu care e sâmburele ireductibil, rămășița ultimă a personalității mele?”
― Giovanni Papini, Un om sfârşit

“Eu ți-am dezvăluit ție sufletul tău, iar tu mi-ai făcut cunoscut mie sufletul meu.”
― Giovanni Papini, Un om sfârşit

“Lumea ni se pare rău întocmită; viața - lipsită de grandoare, gândirea ne face impresia unei intenții rămase la jumătatea drumului, unui gest abia schițat, unui desen negru și confuz pe care nimeni nu l-a dezvoltat în frescă.”
― Giovanni Papini, Un om sfârşit

“Mie îmi trebuiau inimi iubitoare și, mai ales, creiere active și libere. Oameni ca mine, care nu fac o figură prea strălucită la școală, dar care citesc, gândesc, rumegă îndelung și au curiozități ieșite din comun și vise năzdrăvane. Am găsit unul singur, dar nu era elev, era profesor.”
― Giovanni Papini, Un om sfârşit