Julia Edelweiss

“de cine m-am îndrăgostit eu, de fapt? M-am îndrăgostit de ideea de a te avea și de imposibilitatea ei? Sau poate m-am îndrăgostit de inabordabilitatea ta, de faptul că atenția ta este scumpă, de faptul că ești selectiv cu persoanele din jurul tău, iar egoismul meu vrea să fie hrănit prin a fi selectată de cel mai selectiv om pe care îl cunosc? Să fiu eu cea care îi ia mințile celui mai rănit, inabordabil și imposibil de avut individ. Sau poate m-am îndrăgostit de faptul că mă faci să sufăr, că mă controlezi, iar inconștient poate asta caut. Sau poate că m-am îndrăgostit de tine. Pentru ceea ce ești tu. [...]

Nu știu de ce m-am îndrăgostit, Încă nu pot să îmi dau seama. [...]

Dacă m-am îndrăgostit de niște idei sau de tine; asta nu știu.”
― Maria Caranica, Notițe cu cerneală verde

“Și disperarea își are calmul ei!”
― Maria Caranica, Notițe cu cerneală verde

“M-am hotărât să mă apropii cu sentimentul uriaș de risc cu care un trădător se duce la o legație străină. Nu ideea de a fi prinsă mă demoraliza, puțin mă interesa acest lucru, dar ceea ce întărâta mizeria asta în care mă adânceam era că spionajul era nu numai riscant, dar și ridicol, de o îndrăzneală disperată de om irațional.”
― Maria Caranica, Notițe cu cerneală verde

“nebunia cauzată de dragoste mi se părea mai periculoasă decât oricare alta. Nu știi niciodată culmile către care ești ridicat, extremele la care ești supus... Nu mai ești stăpân nici măcar pe propriile forțe.”
― Maria Caranica, Notițe cu cerneală verde