Bogdan Raț

“The certitude that everything has been written negates us or turns us into phantoms. I know of districts in which the young men prostrate themselves before books and kiss their pages in a barbarous manner, but they do not know how to decipher a single letter. Epidemics, heretical conflicts, peregrinations which inevitably degenerate into banditry, have decimated the population. I believe I have mentioned suicides, more and more frequent with the years. Perhaps my old age and fearfulness deceive me, but I suspect that the human species -- the unique species -- is about to be extinguished, but the Library will endure: illuminated, solitary, infinite, perfectly motionless, equipped with precious volumes, useless, incorruptible, secret.”
― Jorge Luis Borges, The Library of Babel

“Time flows in the same way for all human beings; every human being flows through time in a different way.”
― Yasunari Kawabata

“Vesnica problema: cea a nivelului spiritual.Daca nu te afli la acelasi nivel cu cineva,nu te poti intelege cu el.Nivelul spiritual se masoara prin gradul de instrainare fata de lume.Dar cum sa stabilesti in chip obiectiv acest grad?
Atunci cand vorbesc cu cineva,stiu la ce sa ma astept din partea lui,stiu pana unde pot merge cu el.El insa nu stie.
Crede ca ma intelege.Si poate ca ma intelege in felul lui.
Caci nimic nu spune ca,intr-un anumit domeniu,n-a mers mult mai departe decat mine.Cu toate astea,de experienta spirituala e capabil doar acela pentru care conteaza din ce in ce mai putine lucruri,pentru care cercul intereselor se restrange pe masura ce merge inainte.
Important nu este sa stii,ci sa fii.Or,a fi este isprava cea mai dificila cu putinta.Caci a fi,pe plan spiritual,inseamna sa nu fii nimic pe planul lumii.”
― Emil Cioran, Caiete II

“Totusi iubirea peste blestem


Obsesia mea despre tine 
Renaste, in mine, acum 
Si iarasi e rau si e bine 
Si toate se afla pe drum. 

O clasica dragoste veche, 
Transcrisa in versuri, candva, 
Acum isi gaseste pereche 
Si replica este a ta. 

Poemele mele supreme, 
Traite-ntre bine si rau, 
Acum, s-au intors ca probleme, 
Le-as trece pe numele tau. 

Mereu, intre viata si moarte, 
Mi-a fost si mi-e dat sa ma zbat, 
Iar astazi, cand esti prea departe, 
Abia te mai strig sugrumat. 

Si nu mai dau lumii de stire 
Ideea de care ma tam, 
Ca nu mai exista iubire, 
Asa cum exista blestem. 

N-am cum sa accept ca, din toate, 
Ramane doar zborul tarat 
Si faptul ca nu se mai poate 
Iubi decat rau si urat. 

Vin versuri stravechi sa-mi inspire 
Poemul cel nou ce il chem 
Si totusi exista iubire, 
In veci, peste orice blestem. ”
― Adrian Păunescu