Status Updates From Medytacja dla zabieganych

Începe prin catharsis, ca să te golești de toată mizeria pe care ai acumulat-o încă din copilărie. Ai fost furios și nu te-ai putut manifesta pentru că mama şi-ar fi ieşit din minţi, așa că ai reprimat-o. Ai fost furios, ai vrut să urli, dar nu puteai; dimpotrivă, tu zâmbeai. Toate aceste lucruri s-au acumulat în interior și trebuie aruncate.

Moralitatea și pseudo-religiile te învaţă dualitatea și te determină să fii fals. Ele nu te învaţă să fii autentic, ci educat, politicos, civilizat şi bun într-un mod formal. Ele îţi construiesc o faţadă frumoasă și nu se îngrijesc de fiinţa ta interioară, care este adevăratul tău sine.

Observă că vocea ta are o notă muzicală când spui adevărul; când nu spui adevărul, vocea transmite o tonalitate falsă.

Când spui adevărul, rămâi întreg; când minţi, te divizezi, apare un conflict. Observă aceste fenomene subtile care sunt efectul unităţii sau divizării.

Deseori vin oamenii la mine şi îi întreb: „Cum eşti?" Îmi răspund: „Foarte, foarte fericit". Nu pot să-i cred, pentru că feţele lor sunt placide, lipsite de bucurie și încântare. Ochii lor nu strălucesc, nu transmit lumină.

Iubirea este cel mai absurd act, fără vreun sens ascuns, fără vreun scop. Există pur și simplu pentru sine, pentru nimic altceva.

O persoană tensionată nu poate iubi. De ce? O persoană tensionată trăieşte întotdeauna cu un scop. O persoană de acest fel poate câștiga bani, dar nu poate iubi, pentru că iubirea este fără scop. Iubirea nu este un obiect. Nu o poţi acumula.

Ceea ce creezi prin imaginaţie nu poate fi permanent; nu există în realitate, deci este fals, și creezi doar o halucinație. Este mai bine să fii tulburat și real decât să trăiești o pace halucinatorie, căci în cazul acesta nu este vorba despre o creștere. Pur și simplu te intoxici cu ea. Mai devreme sau mai târziu realitatea va distruge iluzia.

Suntem mereu tensionați; asta vine din faptul că stăm mereu agăţaţi de ceva. Nu suntem niciodată relaxaţi sau degajaţi. Întotdeauna facem ceva. Acest facem este problema. Niciodată nu suntem într-o stare de nonacţiune, în care să lăsăm lucrurile să se întâmple, iar noi doar să le acceptăm, nefăcând nimic. […] Pur și simplu te relaxezi şi lucrurile se întâmplă.

Vei deveni plictisit dacă vei crede că totul este la fel. Repetiția te va ucide. Ai nevoie de ceva nerepetitiv ca să fii agil si viu. Ceva nou, evenimente noi care te fac să te simţi viu şi îţi menţin atenţia trează.

…tu ești creatorul nefericirii tale, împins de dorinţele tale inconștiente, și să descoperi că aceste dorinţe sunt stupide. Când vezi stupiditatea lor, te oprești din a-ţi mai crea nefericirea. Ea va dispărea de la sine.

Alegi nefericirea la nesfârșit pentru că îți oferă ceva, așa că trebuie să afli ce anume. Abia apoi poţi renunţa la nefericire. Dacă nu eşti gata să renunţi la beneficiile nefericirii, nu vei renunţa la nefericirea în sine.

Fii competitiv pe piaţă, fă tot ce îţi dorești! Nu-ţi fie teamă de consecințe și ac-ceptă stresul. Trebuie să înţelegi ce tip de om ești. Problema dispare când știi cum ești, și atunci vei ști care îţi va fi drumul.

Oamenii cară în spinare o tremada de trebuie fă aşa şi nu face altfel!" […] Povara e prea mare. Ti s-au impus atâtea idealuri şi obiective, idealuri de perfecţiune, că întotdeauna ai senzaţia că nu te ridici la înălţimea lor. Iar idealurile sunt absolut imposibil de atins. Nu le poţi împlini; nu ai nici o şansă. Așa că întotdeauna vei simţi că nu ești la înălţimea lor.

Oamenii erau foarte diferiți în trecut, când au fost inventate tehnicile de meditație în poziție așezată. Mintea hiperactivă de astăzi nu te va lăsa să stai nemișcat. Astfel, meditaţia trebuie făcută acum în mişcare. Este mult mai uşor să începi observarea în timp ce ești angajat într-o activitate[…], dacă încerci să stai nemişcat, tot ce vei observa va fi agitaţia nebună a minții.

Lucrul esenţial care trebuie înţeles este că meditaţia înseamnă observare, observarea a tot ce se întâmplă în interior sau în exterior la muncă, acasă, dimineaţa, seara etc. Întotdeauna există ceva de observat.

Este suficient să se audă de undeva […] clopotele bisericii duminica, şi unii vor merge ca teleghidați la biserică. Indiferent dacă este vorba de nevoia de a merge la sinagogă în fiecare sâmbătă sau […] de a deschide frigiderul ca să luăm ceva de ronţăit, de a sta în pat, cu ochii în tavan, terorizaţi de gânduri obsedante, în loc să adormim, obiceiurile ne conduc aproape fără încetare.

Bun, e clar. Dacă vrei să nu te mai lovești cu degetele de la picioare în mobilă, ar fi bine să fii măcar puţin mai conştient de picioarele tale.

Chiar şi faptul de a fi conştient de picioarele tale este deja o treabă dificilă

Poate descoperi şi tu, aşa cum au confirmat cercetările recente, că îți petreci jumătate din timp nefiind prezent în viaţa ta reală, ci pierdut într-o lume iluzorie a viselor. Poate descoperi, după cum spune ştiinţa acum, că te simţi mult mai bine când ești prezent aici, decât atunci când eşti absent, indiferent de cât de frumoase ar fi visele.