Ramona Arsene > Recent Status Updates

Uneori, cand ma trezesc in timpul noptii, simt cum inceteaza brusc, pentru ca eu sa nu il aud, freamatul mainilor care tocmai imi tes destinul. Zaraesc in aer fragmente din vitorul meu, umbre rapide, si am atunci vaga intuitie despre unitatea divina a vietii mele. Eu sunt o fraza divina al carei inteles imi scapa.

Imi patrunde prin toate simturile ceva care ne tine laolalta si ne orbeste. Pleoapele m-apasa ingreunate de toate senzatiile mele. Limba mea se lipeste de toate sentimentele mele. Un somn profund lipeste unele de altele ideile de toate gesturile mele. De ce ma priviti asa?…

Dar noi, cei care nu i-am cunoscut, ce le datorăm?
Noi, cei care nu i-am cunoscut, le datorăm o lacrimă amară.
Așa cum plângem auzind din pereți vogi dragi explicandu-ne viața.
Căci ei au avut răbdare și mult au explicat,
Și fără să spună nimic important, au fost mereu bine înțeleși.
[...]
Astăzi se împlinesc trei ani. Fin uitare ieși cu fata pătată.

Îmi vine sa vomit de milă, îmi vine sa vomit de tristețe.
[... ] Dihania are un ochi al mamei și un ochi al tatei.
[...] Paharul se strânge ca un cerc de fier în jurul frunții mele.

___________

Când simți ca ți se face milă de obiecte
și o milă nesfârșită îți e de tine
poți să fii sigur c-ai văzut un zeu
și că, trecând, la rându-i te-a zărit
și, în aceeași clipa, te-a uitat.

Nu există nicio cale inapoi, nici spre lup, nici spre copil. La începutul tuturor lucrurilor nu a fost nici nevinovăția, nici naivitatea; toate creaturile, chiar și cea mai simplă în aparență, poartă deja o vină, sunt divizate în mii de părți, sunt aruncate în torentul murdar al devenirii și nu mai pot să înoate niciodată, niciodată în sudul râului.

When he was in a so-called critical condition, he would rush up to people and hug them so tightly that they thought they would suffocate, crying his heart out as he did so.

Trecutul este colosal de real si de prezent si ia cu el pe oricine nu se poate rascumpara printr-un raspuns satisfacator.

Trecutul este colosal de real si de prezent si ia cu el pe oricine nunse poate rascumpara printr-un raspund satisfacator.

Eu eram suma emotiilor mele si un Altul in mine era piatra atemporala, nepieritoare.

No one moulds us again out of earth and clay,
no one conjures our dust.
No one.
Praised be your name, no one.
For your sake
we shall flower.
Towards
you.
A nothing
we were, are, shall
remain, flowering;
the nothing-, the
no one's rose.
With our pistil soul-bright
with our stamen heaven-ravaged
our corolla red
with the crimson word which we sang
over, o over
the thorn.

No one moulds us again out of earth and clay,
no one conjures our dust.
No one.
Praised be your name, no one.
For your sake
we shall flower.
Towards
you.
A nothing
we were, are, shall
remain, flowering;
the nothing-, the
no one's rose.
With our pistil soul-bright
with our stamen heaven-ravaged
our corolla red
with the crimson word which we sang
over, o over
the thorn.

No one moulds us again out of earth and clay,
no one conjures our dust.
No one.
Praised be your name, no one.
For your sake
we shall flower.
Towards
you.
A nothing
we were, are, shall
remain, flowering;
the nothing-, the
no one's rose.
With our pistil soul-bright
with our stamen heaven-ravaged
our corolla red
with the crimson word which we sang
over, o over
the thorn.

Nu nivelul de trai ii face pe oameni fericiti, ci relatia inimilor si felul in care ne privim viata. Si una si alta se afla, intotdeauna, in puterea noastra, si asta inseamna ca omul e intotdeauna fericit daca o doreste, si nimeni nu il poate impiedica.

Si piciorul care-l chinuia permanent, chiar si in somn, si care-l mai duruse si cu o clipa in urma pe Dioma fu uitat, nu mai exista niciun picior bolnav. Diomka privea la gulerul desfacut al Asei si ramasese cu gura usor cascata. Ceea ce-i provoca sila cand o facea mama lui, ii aparu pentru prima data un lucru cu totul nevinovat in fata lumii, nepangarit - contragreutate indreptatita a tot ce-i rau pe pamant.

Mi-as umple sufletul cu carne. Mi-as umple carnea cu suflet. I-as impaca in mine, in sfarsit, pe acesti doi dusmani de veacuri.

Cinemaul ca viata exprimand viata, ca experienta exprimand experienta.

Ah, fericit acela cu-arîpa viguroasă
Mereu în căutarea prea-sfintei năluciri;
El, ale cărui gînduri spre cer îşi iau avînt
Asemeni ciocîrliei în zarea dimineţii,
— El poate să-nţeleagă, plutind deasupra vieţii,
A lucrurilor taină şi-al florilor cuvînt!

Ah, fericit acela cu-arîpa viguroasă
Mereu în căutarea prea-sfintei năluciri;
El, ale cărui gînduri spre cer îşi iau avînt
Asemeni ciocîrliei în zarea dimineţii,
— El poate să-nţeleagă, plutind deasupra vieţii,
A lucrurilor taină şi-al florilor cuvînt!

"Noaptea trecuta am vazut ceva in pieptul meu. E o rana mare acolo."

Fetele noastre se aflau la o distanta de doar trei centimetri, dar ea mi se parea la o departare de ani-lumina.

Si totusi, sunt convins ca omul n-ar renunta niciodata la suferinta adevarata, adica la distrugere si haos. Suferinta - pai ea e singurul mobil al constiintei noastre.

Stapanul zeificat isi dezvaluia pe neasteptate trupul batran si neputincios. [...] Parea ca oamenii se duc la moarte in stare de hipnoza, impinsi d eo predestinare crestina, budista, mitica. Era de parca Stalin, marele pastor, si-ar fi adunat oitele, inca imprastiate, inlaturand post mortem elementul intamplator din teribilul sau plan general.

Insa cinematograful este circul cel mai mare care a existat vreodata, ne va suge tuturor sufletul.

Dar stiind ca nimic nu poate duce la nimic, ca universul nu este decat un subprodus al tristetii noastre, de ce sa renuntam la puterea de a ne poticni si de a ne zdrobi capul de cer si pamant?

Eu te-am revelat pe tine tie insati, eu te-am ajutat sa te descoperi. Intr-un anumit sens, esti creatia mea.

In fond, oamenii ar trebui sa-si fie reciproc oglinzi, sa-si raspunda unii altora, sa-si fie ecou [...].