Ioana Cătinean’s Reviews > Dezrădăcinare > Status Update

La 16 sau 17 ani trăiam câteva vieti deodată. Poate una dintre cele mai devastatoare urmãri ale traumelor repetate e fragmentarea sinelui, Corpul e aproape acelasi, dar psihicul tău e o vaza spar-tă. Fiecare ciob are träiri proprii, umblä prin lume de capul sãu, ca si cum nici n-ar fi crescut din acceasi sticla lichidă.

Mama, mi se pare cã m-ai imbolnävit de multe ori
- Da
ca să mã vindeci. Si eu m-am imbolnăvit de multe ori
Cam
a să-ti atrag atentia, sã rămân mică.

Oare ar putea sã existe un ritual complet intr-o relatie care ti-a pornit viata? Te desparti de mama, da, dar te desparti vreodatã cu adevărat de mama?

poate nu existã un singur fel de a scrie pe care il gasesti si gata, curge cartea. Poate nu existã un fel de a simti cã tot ce scrii e ade-vărat. Senzatia de fals, de fragmentar, de ceva care iti scapã poate e o senzatie comunã multora. Poate adevãrul e de japt o iluzie, un vis puritan. Doar viata adevăratã nu e decât in cea falsã, nu?