Andrei Cioată’s Reviews > Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork > Status Update

Poate dacă Etty Hillesum ar mai fi trăit, ar fi devenit, așa cum își dorea, nu doar “o artistă”, ci o figură literară de referință.
Totuși, n-a murit niciodată - Etty trăiește în orice om bun, sincer, în orice om…
Nu îmi pot găsi cuvintele pentru a vorbi. Poate nici nu-i cazul, de fapt: unele cărți doar se trăiesc și atât, nu se teoretizează.

“Trebuie să trăiești cu tine însuți ca și cum ai trăi cu un popor întreg de oameni. Și atunci descoperi în tine însuți toate însușirile bune și rele ale omenirii. Și trebuie să înveți mai întâi să-ți ierți propriile greșeli dacă vrei să le poți ierta și pe ale altora”. ❤️

Ce suflet de carte! ❤️