Stafie

“E de asemenea adevărat că nu s-ar putea spune că m-ai bătut vreodată. Însă ţipetele, felul în care te înroşeai la faţă, în care îţi desfăceai în grabă bretelele şi le aşezai la îndemână pe speteaza scaunului însemnau pentru mine ceva aproape mai rău decât bătaia. Era ca şi cum ai fi dus pe cineva la spân zurătoare. Dacă te spânzură cu adevărat, mori şi totul s-a terminat. Când însă trebuie să asişti şi la toate pregătirile pentru spânzurătoare, şi când abia din clipa când ştreangul îţi atârnă în faţa ochilor afli că ai fost graţiat, atunci s-ar putea în tâmpla să suferi de pe urma acestei experienţe toată viaţa. Pe lângă asta, din numeroasele împrejurări când, după opinia ta limpede exprimată, aş fi meritat bătaia şi scăpam în ultimul moment din milă, se acumula un sentiment şi mai mare al propriei vinovăţii.”
― Franz Kafka, Letter to His Father