Catalin Nitu

“În deosebire de literatorii elegiaci, de mînuitorii de adjective capitale, vreau să scriu în așa fel încît să obțin la sfîrșitul textului meu măcar un surîs. Dacă nu-mi ating țelul, dacă nu binedispun, dacă nu înseninez, mă îndoiesc de talentul meu personal. N-am primit talant. Ori n-am fost în stare să-l înmulțesc. Fac degeaba umbră pămîntului.”
― Valeriu Gherghel, Roata plăcerilor: de ce n-au iubit unii înţelepţi cărţile?

“Uneori, îmi aduc aminte, pe vremea când o făceam pe craiul, părăseam o femeie din cauza unei pete pe ciorap, din cauza unui cuvânt stupid...și acum iert orice: mestecatul, ..., lipsa de îngrijire, discuțiile lungi despre oul pe care l-a mâncat. Și eu iert astea aproape inconștient, fără a-mi silui voința, de parca greșelile Sașei sunt ale mele, iar multe dintre cele care odinioară mă chinuiau, mă fac acum să mă înduioșez sau să cad în extaz.
Motivul acestei iertări complete se află în iubirea mea pentru Sașa, dar unde sunt motivele iubirii înseși, asta nu mai știu...”
― Anton Çehov

“Când e lipsim nouă înșine, totul ne lipsește.”
― Goethe