Status Updates From Jurnalul unui medic militar...

"Câtā jale, câtā indiferență! Ăștia sunt eroii cari și-au dat tot pentru România Mare, și ce le dă lor în schimb statul acum, când nenorocirea ii țintește prin boală? Nu vor capăta mâncare până mâine, desigur, vor ajunge noaptea târziu, morți de oboseală, zdrobiți de boală, înghețați, rebegeţi, îndurerați, deznădăjduiți, într-un sat ocupat deja de alții.Unde vor dormi? Ce ii așteaptă? Vor găsi un adăpost cât de mic?"

Când te-i face mare și-i citi tu astea, o să-ți pară bine că ți-a rămas suvenirul primului tău timp, care s-a ivit într-o mare frământare nenorocită a lumii, dar peste care ne-ai revărsat nouă, tu, o rază caldă de fericire și de speranță că un alt timp mai bun o să ne vie, mai pe nesimțite, fiindcă ești tu pe lume...

Când te-i face mare și-i citi tu astea, o să-ți pară bine că ți-a rămas suvenirul primului tău timp, care s-a ivit într-o mare frământare nenorocită a lumii, dar peste care ne-ai revărsat nouă, tu, o rază de fericire și de speranță că un alt timp mai bun o să ne vie, mai pe nesimțite, fiindcă ești tu pe lume...