Cătălina S’s Reviews > Anii > Status Update

Viitorul nu era decât o sumă de experiențe de dus mai departe, stagiu militar de douăzeci și patru de luni, serviciu, casătorie, copii. Se aștepta de la noi să acceptăm în mod firesc perpetuarea tradiției. În fața acestui viitor care ne era destinat, aveam o dorință confuză de a rămâne tineri mult timp.

despre teama de plecări și de necunoscut, pentru că, atunci când nu pleci niciodată de acasă, orice oraș se află la capătul lumii

despre mândrie și răni sufletești, dacă suntem de la țară nu înseamnă că suntem mai proști decât alții

Ea vorbea despre dorințe și speranțe înțelepte: să ai o meserie curată, la adăpost de vreme rea, să nu mănânci peste măsură și să mori în patul tău

despre limite: sã nu vrei luna de pe cer, să nu te întinzi mai mult decât ți-e plapuma, să fii mulțumit cu ceea ce ai

Totul va fi şters într-o secundă. Dicționarul acumular din leagăn până pe patul de moarte se va evapora. Va fi tăcere și niciun cuvånt de rostit. Din gura deschisă nu va ieși nimic. Nici un eu, nici un mine.

a exista înseamnă să te bei fără să-ți fie sete

Imagini în care ne închipuim copii în mijlocul altor ființe care dispăruseră deja înainte să ne fi născut, la fel cum în memoria noastră copiii noştri mici sunt prezenți alături de părinții noştri și de colegii noştri de școală. Şi vom fi într-o zi în amintirea copiilor noștri în mijlocul nepoților și al oamenilor care nu s-au născut încă.

Toate vor dispărea brusc, la fel ca milioanele de imagini care se aflau în spatele frunților bunicilor, morți acum o jumătate de secol, ale părinților, morți și ei.

Toate imaginile vor dispărea.