Liliana Kiss’s Reviews > Foolproof: Why Misinformation Infects Our Minds and How to Build Immunity > Status Update

[...] prioritatea este să scoatem în evidență rectificarea, iar nu informația falsă, pt a evita să consolidăm din greșeală amintirea informației false (și nu pe cea a rectificării). În plus, este important să oferim o explicație credibilă a cauzelor care au declanșat evenimentele respective, în așa fel încât să umplem lacunele din mintea oamenilor.

Propaganda nazistă a putut să prospere atât de mult în sânul populației germane datorită faptului că se adresa unor prejudecăți deja formate - întărind astfel ipoteza inițială a lui Goebbels conform căreia propaganda este cu adevărat eficientă atunci când se conformează la atitudini preexistente.

Modelul statistic al autorilor a confirmat că efectul propagandei (sau al tinereții trăite în timpul regimului nazist) asupra votului acordat partidelor naziste era resimțit chiar și în regiunile fără un istoric antisemit. Totuși, acest efect devenea mai pronunțat în cazul celor care aveau deja o părere negativă față de evrei.

[...] în cazul falsurilor, ne-am aștepta ca oamenii să fie influențați de faptul că acestea au fost retractate și să fie mai puțin înclinați să susțină afirmații false despre care își amintesc că au fost retractate.[...] acest tipar a fost identificat în toate țările, mai puțin în SUA, unde conștiința faptului că unele afirmații au fost retrase nu a avut niciun efect asupra valorii de adevăr acordate de participanți

În eseul său din 1964 pe această temă, istoricul american Richard Hofstadter a surprins foarte bine esența perspectivei conspiraționiste: "Haideți să sintetizăm elementele fundamentale ale demersului paranoid. Imaginea centrală este aceea a unei vaste conspirații sinistre, o mașinărie de influență gigantică, dar subtilă, creată ca să submineze și să distrugă un anumit mod de viață. "

În mare, există 2 tabere concurente. Una dintre părți [...] susține că oamenii au un caracter inerent tribal și sunt motivați să respingă acele dovezi care nu le convin și că, cu cât sunt mai inteligenți, cu atât le este mai ușor să denatureze dovezile pt a le face să corespundă viziunii lor asupra realității.

Unele persoane pot să devină susținători și mai înflăcărați ai anumitor convingeri după ce sunt puși față în față cu dovezile care le infirmă [...] Această reacție este cunoscută și ca "efectul de recul" sau "polarizarea convingerilor".

Sub presiune, creierul recurge la scurtături[...] Nici aici nu scăpăm de fluență, deoarece creierul procesează informațiile care ne plac sau cu care suntem de acord mai repede decât pe acelea care contravin preconcepțiilor noastre despre lume. Această scurtătură sau mecanism euristic se numește și bias de confirmare (confirmation bias).

Virusul biologic se transmite, de obicei, prin contact direct sau prin picături respiratorii. Virusul mintal, însă, este cu atât mai contagios cu cât transmiterea de la o persoană la alta nu presupune contactul fizic. [...] Mai mult, răspândirea știrilor false nu amenință doar bunăstarea persoanelor, ci prezintă o amenințare gravă la adresa integrității sistemelor și alegerilor democratice din toată lumea.

[...] informarea falsă, teoriile conspirației și alte idei periculoase pătrund în creier și ajung la conștiință. Se infiltrează în gândurile, sentimentele, ba chiar și în amintirile noastre. Informațiile false pot să modifice decisiv maniera în care acționăm și în care percepem realitatea, întrucât virusul informațiilor false preia controlul asupra mecanismelor noastre cognitive principale.