(11) Jurnal de Recepție. Travesti
Tramvaiul a virat la dreapta, făcându-i pe cei cemoțăiau în picioare să regrete că nu s-au așezat când a trebuit. Atunci mi s-aarătat, în splendoarea ei sulfuroasă, Spălătoria Auto Jamaica. Lângă ea,ghereta de unde, în caz de forță majoră, îmi cumpăram kebab, mai infectă caniciodată, pe al cărei gemuleț, dacă-l scrutai cu migala unui opecist, depistaistigmatele lăsate de pulverizatoarele pentru spumă și aparatele de spălat cupresiune, precum și deșertăciunea din pupilele ciprioților care, deșelați, târșâindu-șicizmele gumate printr-o mâzgă cu miroznă de fosă septică, se căznesc înmânuirea lăncilor cu duze ceramice și a bureților portocalii, cu aspect declepsidră.
Pe paravanele verticale, cu ancadramente sudate șităblii străvezii, erau spânzurate covoare persane, reprezentând arabescuri șipoame de vie. Sub ele, firicele de apă maronie se deplasau, desenând zigzaguri,spre jgheabul de colectare, astupat cu o serie de zăbrele oțelite. Soarele scânteiaîn crucea amiezii, insectele ce până nu de mult dădeau târcoale trecătorilorparalizaseră prin spalierele de iederă și cimișir și prin cotloanele urinateale blocurilor, iar gândul că azi îmi voi lua salariul reliefa și mai tarepriveliștea mistică ce mi se revărsa prin cornee.
În poarta hotelului mă aștepta Vanessa, untranssexual celebru, ce-și ducea veacul în regiunea gării și, când nu eraiarnă, pe aleile plumburii din apropierea splaiului Mureșului. Avea nădragiifeliați și maieul franjurat de la buric în jos. Dintr-un flacon ca de jad, scoscu unghiuțele sale false, își presăra sclipici pe linia pomeților. Baleriniiaurii nu-i facilitau deloc metamorfoza. Precis venise, cu faetonul de 6:30, dela țărănoaia.
─ Bună.
─ Să-ți fie inima.
─ Cât costă o cameră la tine? îl întrebase și pecolegu’, însă dilimache îidăduse cu flit.
─ 140 single-ul, 180 cea dublă...
─ Și dacă stau o săptămână? proptindu-și pe umărpoșetuța cu paiete sidefii, imitație Dolce & Gabbana.
─ Presupun că-ți putem face o reducere,îndreptându-ne agale către sala de primire, schimbând cuvinte de draguldialogului în care mă simțeam subordonat expansivității unui tip cu antebrațeepilate și perucă à la Loredana Groza, pe vremea când pozase pentru Playboy.
Picioarele îi erau încrucișate, taburetul moale.Voia să-și aprindă o țigară:
─ Să-ți explic... (evident nu despre filosofiaocultă a Evului Mediu Târziu, masticația și deglutiția dinozaurilor sau teatrulabsurd al lui Gombrowicz; vocea pițigăiată îmi transfera date eronate, minteamea le procesa, decantându-le, prin centrifugarea chibzuită a unui intelectoripilat, de pleonasme și vulgarisme; ceea ce-mi propunea era, fără intransigențamoralei fariseice, ceva banal, intrinsec oricărui curs masteral deantreprenoriat: o perspectivă profesională avangardistă, procurarea resurselorumane deficitare, eliminarea concurenței, sprijinită de oferta sa imbatabilă,finanțare externă, adică el își punea curul la bătaie, iar pasionații de senzațiitari marcau banul, doar că nu oriunde, ci în locanda noastră de cincimargarete) ...Ai priceput?
─ Numai c-aici nu se fumează.
Dezarmat în fața avansurilor bănești – întrucâtorientările contradictorii și tovărășiile inadecvate, aduc, pe lângă asumareariscurilor de rigoare, multiple beneficii materiale – am cedat. Astfel că,tentantă și nocivă totodată, inițiativa Vanessei mă inspirase și mă îmboldise,aidoma cravașelor de nailon cu grip aderent, aplicate pe crupa armăsarilor, îndecursul întrecerilor hipice. Pariorul din mine amușinase o oportunitate pecare, sub nicio formă, nu trebuia s-o rateze.
Și-a publicat anunțul pe Escorte.net, Publi 24 șiNimfomane.com: tranny feminină, siliconată, fotografii 100 % reale...irezistibilă, dulce, elegantă... lipsită de tabuuri, amanta ideală, nu fake...într-o locație luxoasă, igiena și discreția garantate... sub tratament hormonal, activă, pasivă și dotată... dacă eștidornic de o aventură ca-n filme, suntaici... exterminatoarea inhibițiilor,maestra capriciilor... vino și-o să mă cunoști... nu accept persoane în stare de ebrietate șicu piercing-uri în ⁕⁕⁕⁕, nu răspundla mesaje și numere private... detaliila 0727 681... în expectativă până la apariția mușteriilor care, lehămetițisă-și tot insereze făcălețul în fund și să-și păteze cu mujdei propriile așternuturi,urmau să-și experimenteze preferințele crunte și abundente la noi în hotel,sodomizând nu doar găoazele și muianele ahtiate după glanduri și perinee, ci șinoptierele melaminate, polițele de sticlă, saltelele din poliuretan, șifonierulIKEA, suportul pentru prosoape și cel pentru bagaje, uscătorul de păr,receptorul mobil al interfonului, telecomanda televizorului, tapițeria cudesign futurist de la căpătâiul patului, accesoriile de baie folosite înefleurajele esențiale uverturii Spărgătoruluide nuci și cearșafurile încolăcite cu care își învinețeau poponețele.
Într-o seară, voyeur în devenire, cu ușa cuibușoruluide nebunii întredeschisă, am aruncat o privire. Lucrurile pe care le-am văzutm-au răscolit visceral: în genunchi, despuiat de ultima rămășiță de demnitate,zăcea Făt-Frumos, cu cearcăne de cerneală sub ochi, plângând în hohote, în timpce Muma-Pădurilor, confiscându-i buzduganul, i-l plimba prin gură și-și mușcabuzele rujate ostentativ. Scena era cu atât mai morbidă, cu cât fiul de împăratse sfădea la telefon cu prințesa care îi dăduse papucii. Crengile plopului fărăsoț se înfipseră-n podoaba lui capilară și-i înghesuiră moaca în blănițapubiană, încât după ce-i spuse Ilenei Cosânzene că-i pare rău, suflându-șimucii pe scrotul pleoștit al Vanessei, nu mai apucă să rostească decât undezgustător „Te iube... oa... oa... sgggh!”, încercând să respire. INUTIL –gayuțul deghizat în școlăriță își tortura pedagogul, și nimeni, nici chiardirectorul școlii, nu putea să-l oprească. Ce-a urmat, Dumnezeu știe. Eu m-amretras în ungherul meu, studiindu-mi tic-tacul cardiac și review-urile de pe amazon.com.
A doua zi,întorcându-se de la Curățătorie, cu lenjeriile epurate de orice ordură,camerista a bătut puțin câmpii, după care, în analfabetismul ce ocaracterizează, a suplimentat convorbirea cu mărunțișuri:
─ Eu nu-mi dau seama ce-a găsit pruncul de ieri lapopoțainărul ăla? Înalt, chipeș... avea și bemveu’. Să ajungă pe mâna unui... unui...
─ Alt bărbat?
─ Cine, mă? Așchilopatul ăsta? Cică vrea să seopereze. Cum beteșug, o bomboană de băiat să-l țuce-n...!?
─ Eh! Dificultăți conjugale. Nevastă-sa s-o ficombinat cu el din interes.
─ Păcat – și oftează. Eu nu i-aș fi cerut niciunban.
(Foto © flickr.com, calexiac)
