“cărțile mă ajutau să zbor
de fapt chiar ele m-au făcut să-l descopăr
habar n-aveam ce înseamnă
chiar dacă auzisem de Aurel Vlaicu sau Henri Coandă
și alți pionieri cu aripile frânte
dar care continuă să zboare
ca mulți copii pe care i-am cunoscut
cântam tare
avion cu motor, ia-mă și pe mine-n zbor
să mă fac aviator
era maximul învățării și al aventurii

e bine să ai la îndemână câteva cărți
poți face ce vrei cu ele
sunt un fel de amante care te învață chestii
interzis de perverse
de care rămâi oarecum dependent
dar nimeni nu știe
pentru că tot ele îți arată
cum să disimulezi
riscul e ca, după decolare
să nu mai știi să cobori
nu-i vorbă că devii aerian
asta e o glumă ieftină
problema e că plutești la nesfârșit
și ți se umplu ochii de atâta univers
te prăjește soarele pe față și pe dos
și când nu mai știi să aterizezi
cazi
pentru că nimeni nu zboară
pentru totdeauna”