Moartea Quotes

“În momentul ăla moartea mi s-a părut tristă. De fapt, nu moartea. Mai mult ideea de înmormântare. Tu mori, să zicem. Vin familia, prietenii cu tine până la cimitir, te bagă în pământ, ceea ce e OK, dar apoi te lasă acolo și pleacă. Fără lumină, fără nimic. Cu viermii. Iar pe ăia trebuie să îi aștepți câteva zile.”
― Adrian Teleşpan, Cimitirul

“Viața și moartea, mână-n mână, umăr lângă umăr, ca două surori gemene.”
― Ionel Teodoreanu, Tudor Ceaur Alcaz

“Moartea este un camelen amăgitor.Apare tot mereu în altă înfățișare.Sau, mai bine zis noi suntem cameleonii;căci mereu ne schimbăm atitudinea.Ba vedem în moarte un prieten, ba un inamic; doar Dumnezeu și moartea nu ne pot dezamăgi; iar aceasta formează o unitate.Adică:viața!”
― Erich Maria Remarque

“Știi când ajungi să fii înțelept?m-a întrebat cu o zi-două înainte să-și piardă luciditatea.Când simți că mori...și te cuprind regretele...Arunci peste trecutul tău o ultimă privire, îți dai seama că ai greșit, ai vrea să schimbi câte ceva sau,cel puțin,să ceri iertare celor pe care i-ai nedreptățit,dar nu ai timp...E o mare nedreptate să înțelegi asta, când nu mai poți schimba nimic.”
― Aurelian Silvestru, Şi tu esti singur?

“Omul e fapta sa.Nu e vorba,nu gândul, nu intențiile frumoase ne duc în urmă, după ce irosim tot timpul pe care îl avem la dispoziție-iată cu ce ne prezentăm în fața Ultimului Tribunal.”
― Aurelian Silvestru, Şi tu esti singur?

“Viața iluzie?Dar moartea e o certitudine, nu-i așa?Vezi, dacă nu ar exista moartea, cu siguranță nu am avea cum să înțelegem viața; fără a cunoaște răul nu am avea cum să distingem bine, calea spre lumină.”
― Lina Moacă, Valuri de viață

“Sambata, 12 iulie [1941]
Orgecaim cu totii intr-o imensa, trista, intunecata multime - milioane, milioane, milioane - si moartea nu alege, nu asteapta.”
― Mihail Sebastian, Journal 1935-1944

“Moartea știe totul în legătură cu noi și poate de aceea este tristă.”
― José Saramago, Death with Interruptions

“(...) știi tu că există un hotar al amintirii omului pe acest pământ? Hotarul amintirii omului este pecetluit pentru o sută de ani. O sută de ani după moartea lui încă îl mai pot pomeni copiii sau nepoții lui și cei care l-au văzut la față, dar după aceea, chiar dacă se poate prelungi amintirea lui, ea este numai prin vorbă sau prin gând, căci se trec cei care i-au văzut fața lui vie. Și mormântul lui din cimitir se acoperă de iarbă, piatra de mormânt se năruie și l-or uita toți oamenii, ba chiar și urmașii lui, îi vor uita apoi numele, căci numai câțiva rămân în amintirea oamenilor (...)”
― Fyodor Dostoevsky, The Adolescent

“Moartea este un sfârșit mult mai milos decât a trăi în fiecare zi în agonie.”
― Zoulfa Katouh, As Long as the Lemon Trees Grow