Teodora

“E rău să ai sentimentul propriei valori și să n-ai valoare. Când ai valoare, modestia n-are ce căuta! E un mod de a invita prostul să ți-o ia înainte. D-aia am ajuns o țară guvernată de imbecili. Din prea multă modestie prost înțeleasă.”
― Mugur Burcescu, Oameni de treabă

“This is the cardinal virtue of an Objective narrative. Given its timeless nature, there is no need to assemble it with rackets and ruses. With the envy of eunuchs and ingenuity fanned by resentment, men incapable of profound insights deny the Objective nature of the written word in the despairing hope of dissuading those who know the Truth and have the courage to write it.

I, Petronius Jablonski, hereby forbid any and all Freudian, structural, post-structural, post-post-structural, post-colonial, post-anything analysis or deconstruction of my annals and condemn any and all such enterprises. All theorizing based on class, gender, and ethnicity is strictly prohibited.

An Objective narrative is not a Rorschach blot for one to project his pathologies and sundry whines. If the Reader insists on “reading into” the narrative, he should fill the margins with sketches of penises, vaginas, and stick-figures engaged in coitus.”
― Petronius Jablonski, The Annals of Petronius Jablonski: An Odyssey of Historic Proportions and Priceless Treasure of Philosophy

“Scriu așa cum iubesc, fără efort.”
― Valentin Nicolau, Oriunde mă duc, numai de mine dau

“Și cum mergeam eu cu patul în spinare, la un moment dat m-a cuprins deznădejdea. (SLĂBĂNOGUL SE CHIRCEȘTE) Dacă îmi ia cineva locul aici?... Alt loc liber nu mai apare decât atunci când moare careva și la pândă sunt atât de mulți, încât, dacă m-aș așeza din nou la coadă, mi-ar veni rândul la sfântu-așteaptă. Și-atunci, de ce să renunț singur la locul meu?! M-am întors la timp că tocmai puseseră ochii pe el gunoierii, cărătorii de leșuri. A trebuit să mă cert cu ei, dar până la urmă i-am dovedit. Mi-am pus patul înapoi la locul lui. (Se așază pe pat sleit de putere.) Eram din nou liniștit și stăpân pe situație. Aveam un loc în lume. Locul meu în lume!...”
― Valentin Nicolau