Status Updates From Marinarul și alte ficțiuni

Uneori, cand ma trezesc in timpul noptii, simt cum inceteaza brusc, pentru ca eu sa nu il aud, freamatul mainilor care tocmai imi tes destinul. Zaraesc in aer fragmente din vitorul meu, umbre rapide, si am atunci vaga intuitie despre unitatea divina a vietii mele. Eu sunt o fraza divina al carei inteles imi scapa.

Imi patrunde prin toate simturile ceva care ne tine laolalta si ne orbeste. Pleoapele m-apasa ingreunate de toate senzatiile mele. Limba mea se lipeste de toate sentimentele mele. Un somn profund lipeste unele de altele ideile de toate gesturile mele. De ce ma priviti asa?…

Viata face din noi totdeauna ceea ce nu dorim.

- As vrea sa stiu cum esti alcatuit pe dinlauntru…Cum e vointa ta pe dinlauntru, ce anume exista in acea parte a fiintei tale pe care tu nu socotesti c-o simti.

- E ceva foarte feminin… Ceva din materia lucrurilor ireale!

- Oare ce iubesti mai mult — il iubesti pe el, sau iubirea ta?

- El este iubirea mea… El si iubirea mea sunt acelasi lucru… In mine nu exista nicio diferenta…

- Nu iubesti pe cineva pe care-l iubesti, ci iubesti iubirea cu care-l iubesti… Totul trece, exceptand constiinta faptului ca totul trece.

- Datoria mea de femeie este sa ma daruiesc…

- Nu exista indatoriri, doar suflete.

- Vorbe si iar vorbe… E asa de trist sa vorbesti! E un fel atat de trist de a uita!…