Amintiri Quotes

“C10 (sau colindătorii regelui - din studentie)

pe scara laterală seara ne adunăm mulți
treptele reci de ciment ne primesc
ca pe colindătorii regelui
avem vin fiert și uscături
chitara portocalie se deformează lungă la lumânări
mai tragem din țigară, ronțăim sticks-uri și biscuiți sărați
fericirea gâdilă arterele cu unghii birmaneze

un etaj mai jos, la ușa "Mr. Blues- Don't Disturb"
putregaiul gustos al jazzului mângâie degetele de la picioare
păcătuim cu gândul atârnat de balustradă

mai târziu sârbii vin să cânte cu noi
blonzi ca zeii de țară bombardată
zgâriem varul cu unghiile, nu știm ce să le spunem
ne-aduc napolitane cu fructe și ciocolată în staniol verde

a doua seară iar ne adunăm pe scara laterală
cu vin fiert și uscături
tot noi...

bătrânii rockeri grei în coada chitării
la miezonoptică.”
― Monica Laura Rapeanu, Orbul de la Cină

“In fata amintirilor suntem egali cu zeii, nici ei nu le mai pot schimba, ceea ce s-a intamplat nu mai sta in puterea lor si nici a destinului.”
― Octavian Paler

“Amintirle vieții lui veniseră, și parcă-i aducea un câne la picioare păsări ucise rând pe rând.
Ce cântec de moarte e viața când o asculți.”
― Ionel Teodoreanu, Golia

“Multe și nenumărate mărgelele amintirilor. Multe și nenumărate lacrimile întristării. Multe și nenumărate clipele în care dragostea încă veghează ca un ultim soldat în apărarea eternității. Mai respiră a flori și ciocolată, în toate culorile, în toate nuanțele, în toate aromele. Acolo în casele de îngrijire de la capătul străzilor. Străzi prăfuite de minutele realității. Unde aducerile aminte dansează îmbrățișate cu lacrimile și adorm în neuitare cu dragostea.
Acolo unde timpul încă are miros de flori și gust de ciocolată.”
― Simona Prilogan, Dragoste, Flori

“Apoi am refuzat să mă gândesc în urmă și să mai dezgrop oase și singurele amintiri cărora le dădeam voie să se așeze confortabil în mintea mea erau cele bune,adică cele care mă făceau să râd pe dinăuntru.”
― Maria Ellis, Carte de colorat pentru orbi

“Câtă necrofilie e-n amintire! Câtă fascinație pentru ruină și putrefacție! Câtă scotocire de medic legist prin organe lichefiate! Gândindu-mă la mine de la diferite vârste, ca tot atâtea vieți anterioare consumate, e ca și când aș vorbi despre un șir lung, neîntrerupt de morți, un tunel de corpuri murind unul într-altul. Acum o clipă, cel care scrisese aici, reflectat de lacul întunecat al ceștii de cafea, cuvintele "murind unul într-altul" s-a prăbușit de pe taburet, pielea i-a crăpat, oasele feței i-au devenit aparente, ochii i s-au scurs mustind de un sânge negru. Peste o clipă, cel care va scrie "cel care va scrie" se va prăbuși și el peste pulberea celuilalt. Cum să pătrunzi în acest osuar? Și de ce ai face-o? Și ce mască de tifon, ce mănuși chirurgicale te-ar putea proteja de infecția emanată de amintire?”
― Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă

“Și ce mască de tifon, ce mănuși chirurgicale te-ar putea proteja de infecția emanată de amintire?”
― Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă

“Sunt încărcat cu amintiri ca un măr, în toamnă. Scuturați pomul și, dacă nu cad destule fructe, dați cu pietre în el, sau, și mai bine, loviți-i fiecare creangă cu prăjina. Pentru mine, amintirile sunt o grea povară. Iau de pe inima mea o parte din această povară cu fiecare carte pe care o scriu.”
― Zaharia Stancu

“Poate că asta suntem de fapt, o înşiruire de amintiri, de momente vesele şi triste.”
― Andres, Încă o dorinţă

“Acum câteva zile vorbeam cu unul dintre donatorii mei, care se plângea de faptul că amintirile - până și cele mai dragi - pălesc surprizăntor de repede. Însă eu nu sunt de acord cu el. Nu cred deloc că amintirile la care țin cel mai mult vor păli vreodată.”
― Kazuo Ishiguro, Never Let Me Go

“Memoria este teritoriu sacru. Dar este si teritoriul bantuit. Este locul in care furia mea, vina si jalea se rotesc precum pasari infometate ciugulind aceleasi si aceleasi oase vechi de hoit. Este locul in care caut raspunsul la intrebarea de neraspuns: "De ce am supravietuit?”
― Edith Eva Eger, The Choice: Embrace the Possible

“De aceea, oricât de puțină plăcere mi-ar face, mă voi folosi de dumneavoastră ca de o frânghie pe care am să cobor în timp.”
― Gabriel Liiceanu

“Amintirile sunt mai rele decât gloanţele.”
― Carlos Ruiz Zafón

“Eu le accept să mă îmbogăţească, dar nu le las să mă surpe. Socotesc că cel care ştie să se desfate în amintiri şi poate, totuşi, să le strunească e un adevarat bărbat.”
― Mircea Eliade

“Dar, la un moment dat, se auzea un fel de strigăt de luptă, vocea unei mame de la fereastră. Stătuse până atunci la pândă, privind la fiecare cinci minute către colţul străzii. "Copii, vedeţi că s-a băgat ulei la alimentară, daţi fuga acum, ca să prindeţi rând!" De fiecare dată ieşeam la joacă având plasele la noi. În clipa în care auzeam un astfel de strigăt lăsam totul baltă. (C.C.)”
― Ioana Pârvulescu, Și eu am trăit în comunism

“Singurele momente importante dintr-o viaţă sunt cele de care îţi aminteşti.”
― Guillaume Musso, 7 ans après...

“Colectionar, fetisist, nu m-am putut despărți de simboluri, de amintiri, de verigile acestea ale trecutului gelos agățate unele de altele de-a lungul unei vieți întregi.”
― Serge Brussolo

“I se parea ca i se garuase creierul, scurgandu-i-se substanța. Amintirile demult ascunse în străfunduri țâșneau la suprafață ca șobolanii care fug de pe o corabie care naufragiază și sar în valuri.”
― Serge Brussolo

“Trecutul era o pădure mare, foarte frumoasă, unde cât vedeai cu ochii, se încrucișau ramurile acelor arbori care coborau până la noi.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Un timp care curgea în sens contrar și care nu înceta niciodată să urce spre izvoarele sale. Un spațiu al cărui centru era acest leagăn al familiei spre care moartea ne aducea înapoi.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Vezi tu, uneori memoria copiilor e atât de consolidată de imagini ce-i impresionează la prima vedere, încât nu le scapă chiar peste zeci de ani amănunte pe care, în mod normal, un adult ori nu le-a sesizat şi înregistrat atunci, ori nu le mai ţine minte.”
― Ion Grecea, Moartea Lebedei

“Chiar dacă amintirile dor, este singura modalitate prin care putem să-i vedem pe cei dragi.”
― Zoulfa Katouh, As Long as the Lemon Trees Grow