Romania Quotes

Quotes tagged as "romania" Showing 1-30 of 65
Corneliu Zelea Codreanu
“The country is dying cause of an lack of men, not a lack of programms.”
Corneliu Zelea Codreanu, For My Legionaries

Ruta Sepetys
“A LETTER FROM ROMANIA

Do you see me?

Squinting beneath the half-light,
Searching for a key to
The locked door of the world,
Lost within my own shadow
Amidst an empire of fear.

Do you feel me?

Heating a brick
To warm my sleep.
Drifting into dreams,
In search of myself,
In search of a conscience, a country.

Do you hear me?

Reciting jokes
Laughing to hide tears of truth
That we are denied the present
With empty promises
Of an emptier future.

Do you pity me?

Lips that know no taste of fruit,
Lonely in a country of millions,
Stumbling toward the gallows
Of bad decisions
While the walls listen and laugh.

Will you remember me?

A boy with wings of hope
Strapped to his back
That never had a chance to open,
Denied forever knowing
What he could have become.

What we all could have become.”
Ruta Sepetys, I Must Betray You

Ruta Sepetys
“But the person responsible - he wasn't suffering. We were.
Our hero, Draculescu, sat in his cardboard castle wearing a hollow crown, surrounding himself with clapping men who bowed to him as the Golden Man of the Carpathians while his people suffered, starved, and lived in terror.”
Ruta Sepetys, I Must Betray You

Vasile Rebreanu
“Sînt niște... compozițiuni de fetișcană care e cam tristă în fond, cam nebună și care vrea să filosofeze avînd certitudinea că e genială și că poate ajunge cu mîinile ei încă neformate, încă în creștere, stelele de pe cer.”
Vasile Rebreanu, Un caz de iubire la Hollywood

“Cel mai mult,
de pe Pământ
îmi place
CERUL.”
Vasile Hauși, Sange in cutia Pandorei

Traian Dorz
“Mai sunt încă între tineri și elemente mai slabe și uneori se mai petrec și lucruri firești, lumești și chiar neplăcute. Dar niciodată să nu scăpăm din vedere stăruința repetată spre bilanțul intim și personal al fiecăruia, în lumina lui Dumnezeu și a genericului propus: cât am reușit să fim, nu cât am reușit să facem. Căci tot ce facem înainte de a fi este o amăgire și o deșertăciune. Nimeni nu poate să facă ceva de valoare și de durată dacă mai întâi nu și a dat silința să se transforme pe sine însuși sufletește într-o valoare de durată.”
Traian Dorz, Pârga

Ruta Sepetys
“Your father's hungry, Cristian, literally and figuratively. Ration cards in the 1980s? We had more food during World War II... Do you see the lunacy of all this? They've gotten us brainwashed, standing in lines for hours, grateful for rotten beans. But what is the cost of self-worth?”
Ruta Sepetys, I Must Betray You

Victoria Aveyard
“E în natura noastră. Suntem făcuți pentru a distruge. E constanta speciei noastre. Indiferent de culoarea sangelui, ființa umană va cădea mereu.”
Victoria Aveyard, Red Queen

Victoria Aveyard
“Oricine poate trăda pe oricine.”
Victoria Aveyard, Red Queen

Victoria Aveyard
“Mi-e teamă să nu eșuez. Mi-e teamă să nu las șansa să treacă pe lângă noi. Mie-teamă de ceea ce se va întâmpla, dacă lumea asta nu se va schimba.”
Victoria Aveyard, Red Queen

Victoria Aveyard
“Fiecare cuvânt, fiecare atingere, fiecare privire au fost minciuni. Si eu, care credeam că sunt o mincinoasă.”
Victoria Aveyard, Red Queen

Victoria Aveyard
“Intr- o bună zi, minciunile tale te vor sufoca, rege Maven. Singurul meu regret e că nu voi trăi să o văd.”
Victoria Aveyard, Red Queen

Victoria Aveyard
“Picăturile de ploaie bat ritmic în bolta de deaspura noastră, care se zguduie și face ploaia să sfârâie. Până și cerul plânge pierderea noastră.”
Victoria Aveyard, Red Queen

Darcey Bell
“Mama obișnuia să spună că toată lumea are secrete. Acesta este motivul pentru care niciodată nu poți cunoaște cu adevarat pe cineva. Sau să ai încredere în cineva. Acesta este motivul pentru care nu te poți cunoaște pe tine. Uneori avem secrete chiar și față de noi înșine.”
Darcey Bell, A Simple Favor

Darcey Bell
“Te înnebunește să descoperi că s-ar putea să fi greșit în privința cuiva. Este greu sa intelegi ce simți.”
Darcey Bell, A Simple Favor

Darcey Bell
“În jocurile cu mize mari există întotdeauna o persoană pe care ceilalți îi numesc ”peștele”. Iar până la fârșitul jocului, peștele își pierde toți banii. Dacă nu știi cine e peștele, sunt mari șanse să fii tu.”
Darcey Bell, A Simple Favor

Darcey Bell
“Dacă Stephanie vrea să joace pisica și șoarecele... ea poate fi șoarecele. Eu voi fi pisica. Pisica are răbdare. Șoarecele este speriat. Șoarecele are motive să se sperie. Pentru că pisica câștigă întotdeauna. Pisica este cea care se distrează.”
Darcey Bell, A Simple Favor

Nicolae Suţu
“Trufia, defectul obișnuit al parveniților.”
Nicolae Suţu, Memoriile Principelui Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei

Alexandra Furnea
“Oamenii nu pot sa accepte ca lumea in care traiesc este complet nesigura si ca stalpii pe care isi sustin certitudinile sunt, de fapt, din burete. Unul inflamabil. Prefera sa dea crezare manipularilor si deturnarilor din media decat sa isi asume ca am gresit cu totii - ca natiune - timp de aproape 30 de ani, tolerand mizeriile care au dus la conditiile abjecte din spitale si la riscurile absurde la care ne expunem chiar si atunci cand iesim pe strada. Este mai convenabil sa existe mereu un tap ispasitor.”
Alexandra Furnea, Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars

Mihai Eminescu
“Only in dreams I know— But to the world that lies afar, I cannot ever go”
Mihai Eminescu

Walter Moers
“Hier unten existierte dieses Riesenreich voll mit unschätzbarem Wissen, und es war in der Hand von Mördern und Banditen, wilden Tieren, Ratten und Insekten, die es besinnungslos herunterwirtschafteten, unbewohnbar machten und eines Tages endgültig zerstören würden.”
Walter Moers, Die Stadt der Träumenden Bücher

Aglaja Veteranyi
“Dictatorul a înconjurat România cu sârmă ghimpată.”
Aglaja Veteranyi, De ce fierbe copilul în mămăligă

Mircea Cărtărescu
“Ya no puedo soportar mi vida, pero el hecho de entrar hoy o mañana en una muerte infinita, me obliga a intentar pensar.”
Mircea Cărtărescu, El ruletista

Zaharia Stancu
“Orice om care se hrănește cu o nădejde trăiește, se agață de viață cu toate puterile și trăiește.”
Zaharia Stancu, Șatra

Zaharia Stancu
“Him bașa știa bine că șatra lui n-avea nimic cu războiul, însă acum știa din ce în ce mai temeinic că războiul avea ceva cu șatra lui, că de fapt războiul avea ceva cu toți oamenii vii.”
Zaharia Stancu, Șatra

“Un singur punct cenușiu - meteorit uman, singuratic, lunecând lent prin beznă, printre spiralele albastre...
Apoi teleecranul se stinse; undele viorii, minusculului meteorit uman și masiva umbră convexă planetară, ce-l atrăgea, se topiră, în aceeași lumină argintie, ce invadă încăperea, ca un metal fluid opalescent.”
Georgina Viorica Rogoz, Anotimpul sirenelor

Adrian Rogoz
“Ea se cumpără pe credit. Dar în toate vitrinele ai văzut ce scrie: „Nu acordăm credit decât lui Dumnezeu; toţi ceilalţi trebuie să plăteascăcu bani gheaţă“. O asemenea locuinţă ca a mea n-o poate avea decît un milionar. Ce era să fac? Să joc la loterie sau la „chit ori dublu“?”
Adrian Rogoz, Omul şi năluca

Adrian Rogoz
“Ea se cumpără pe credit. Dar în toate vitrinele ai văzut ce scrie: „Nu acordăm credit decât lui Dumnezeu; toţi ceilalţi trebuie să plătească cu bani gheaţă“. O asemenea locuinţă ca a mea n-o poate avea decît un milionar. Ce era să fac? Să joc la loterie sau la „chit ori dublu“?”
Adrian Rogoz, Omul şi năluca

“Părea că doarme. Conștiința i se adumbrise într-o înnoptată visare. Amintirile i se întoarseră în rudimentari ciorchini de piatră. Avea doar - ca într-o vagă reverie - închipuirea că e purtat prin infinitul care năștea uneori fluxuri ce-l încălzeau ușor, mângâindu-l.”
Georgina Viorica Rogoz, Anotimpul sirenelor

“Răsăritul lunii sau al soarelui o făceau sa se aprindă într-o nuanță trandafirie sau intens galbenă. Lunecarea stinsă a lunii printre norii alburii o percepea palidă, ca pe o reverie. Lumina vegetal-verzuie a sifoneelor lungi o sileau să clipească vesel, fosforescent.
Ondularea algelor brune și albastre o adânceau într-o umbra somnolentă. Fulgerarea unor cârduri de agnați, ori pești electrici, ce înotau uneori pe lângă ea veșnic grăbiți, o înțepau de la distanță și o luminau într-un reflex instabil.”
Georgina Viorica Rogoz, Anotimpul sirenelor

« previous 1 3